Roada Duhului și darurile Duhului au același Autor, dar nu sunt unul și același lucru. Nu i se poate cere unui creştin să manifeste un anume dar al Duhului, însă toți ar trebui să manifeste roada Duhului. Darurile spirituale nu sunt neapărat o dovadă a spiritualității, pe când roada Duhului este o astfel de dovadă. Roada este una singură, iar darurile sunt mai multe și unele dintre ele sunt mai importante decât altele.

1. Care este ideea principală transmisă de Pavel în 1 Corinteni 12:4-7,11?

1 Corinteni 12:4-7
4. Sunt felurite daruri, dar este acelaşi Duh;
5. sunt felurite slujbe, dar este acelaşi Domn;
6. sunt felurite lucrări, dar este acelaşi Dumnezeu, care lucrează totul în toţi.
7. Şi fiecăruia i se dă arătarea Duhului spre folosul altora.

1 Corinteni 12:11
Dar toate aceste lucruri le face unul şi acelaşi Duh, care dă fiecăruia în parte, cum voieşte.

În viața tuturor copiilor lui Dumnezeu trebuie să se vadă toate elementele care alcătuiesc roada Duhului, dar nu este obligatoriu ca fiecare credincios să aibă toate darurile. Nu există daruri obligatorii, ca de exemplu vorbirea în limbi. Dimpotrivă, fiecare este înzestrat de Dumnezeul suveran cu daruri diferite, după cum consideră El de cuviință. Darurile Duhului ne-au fost date pentru a ne face capabili să le slujim altora și pentru a zidi trupul lui Hristos, biserica. Ele nu ne sunt date ca să facem cu ele ce poftim sau ca să obținem laude. Ne-au fost oferite pentru a promova cauza lui Dumnezeu.

Este interesant de observat cât de des se face referire la dragoste în contextul discuției despre darurile spirituale. Pasajul din 1 Corinteni 12 este urmat de frumoasa expunere despre dragoste din capitolul 13, iar cel din Efeseni 4:11-13 este urmat în versetele 15 și 16 de referirea la dragoste. Versetele care urmează după Romani 12:3-8, unde sunt menționate darurile Duhului, vorbesc despre dragoste (vezi Romani 12:9,10).

Efeseni 4:11-16
11. Şi El a dat pe unii apostoli; pe alţii, proroci; pe alţii, evanghelişti; pe alţii, păstori şi învăţători,
12. pentru desăvârşirea sfinţilor, în vederea lucrării de slujire, pentru zidirea trupului lui Hristos,
13. până vom ajunge toţi la unirea credinţei şi a cunoştinţei Fiului lui Dumnezeu, la starea de om mare, la înălţimea staturii plinătăţii lui Hristos;
14. ca să nu mai fim copii, plutind încoace şi încolo, purtaţi de orice vânt de învăţătură, prin viclenia oamenilor şi prin şiretenia lor în mijloacele de amăgire;
15. ci, credincioşi adevărului, în dragoste, să creştem în toate privinţele, ca să ajungem la Cel ce este Capul, Hristos.
16. Din El tot trupul, bine închegat şi strâns legat, prin ceea ce dă fiecare încheietură, îşi primeşte creşterea, potrivit cu lucrarea fiecărei părţi în măsura ei, şi se zideşte în dragoste.

Romani 12:3-8
3. Prin harul care mi-a fost dat, eu spun fiecăruia dintre voi să nu aibă despre sine o părere mai înaltă decât se cuvine; ci să aibă simţiri cumpătate despre sine, potrivit cu măsura de credinţă pe care a împărţit-o Dumnezeu fiecăruia.
4. Căci, după cum într-un trup avem mai multe mădulare, şi mădularele n-au toate aceeaşi slujbă,
5. tot aşa şi noi, care suntem mulţi, alcătuim un singur trup în Hristos; dar, fiecare în parte, suntem mădulare unii altora.
6. Deoarece avem felurite daruri, după harul care ne-a fost dat: cine are darul prorociei să-l întrebuinţeze după măsura credinţei lui.
7. Cine este chemat la o slujbă să se ţină de slujba lui. Cine învaţă pe alţii să se ţină de învăţătură.
8. Cine îmbărbătează pe alţii să se ţină de îmbărbătare. Cine dă să dea cu inimă largă. Cine cârmuieşte să cârmuiască cu râvnă. Cine face milostenie s-o facă cu bucurie.

Romani 12:9-10
9. Dragostea să fie fără prefăcătorie. Fie-vă groază de rău, şi lipiţi-vă tare de bine.
10. Iubiţi-vă unii pe alţii cu o dragoste frăţească. În cinste, fiecare să dea întâietate altuia.

Darurile sunt oferite prin har, deci din iubire. Dragostea este motivația și mijlocul prin care Dumnezeu încearcă să ajungă la inima oamenilor. Când îi iubim pe oameni, le arătăm cum îi iubește El. În dragostea și atotștiința Sa, Dumnezeu a pus la dispoziția poporului Său mijloacele pentru realizarea misiunii pe care i-a încredințat-o. Probabil că de aceea este dragostea cel mai mare dar dintre toate (1 Corinteni 13:13)!

1 Corinteni 13:13
Acum, dar, rămân acestea trei: credinţa, nădejdea şi dragostea; dar cea mai mare dintre ele este dragostea.

De ce este dragostea esența vieții creștine? Cum îi conferă ea putere mărturiei noastre?

Emisiunea „Școala Cuvântului” – Speranța TV:

Cursuri pentru sănătate spirituală pe SOLASCRIPTURA.RO