[miercuri, 2 iulie] Se naște Moise

 

 

5. Conform pasajului din Exodul 2:1-10, ce rol au jucat providența și ocrotirea lui Dumnezeu în episodul nașterii lui Moise?

 

Exodul 2:1-10

„Un om din casa lui Levi luase de nevastă pe o fată a lui Levi. 2 Femeia aceasta a rămas însărcinată şi a născut un fiu. A văzut că este frumos şi l-a ascuns trei luni. 3 Nemaiputând să-l ascundă, a luat un sicriaş de papură, pe care l-a uns cu lut şi cu smoală, a pus copilul în el şi l-a aşezat între trestii, pe malul râului. 4 Sora copilului pândea la o depărtare oarecare, ca să vadă ce are să i se întâmple. 5 Fata lui Faraon s-a pogorât la râu să se scalde, şi fetele care o însoţeau se plimbau pe marginea râului. Ea a zărit sicriaşul în mijlocul trestiilor şi a trimis pe roaba ei să-l ia. 6 L-a deschis şi a văzut copilul: era un băieţaş care plângea. I-a fost milă de el şi a zis: „Este un copil de al evreilor!” 7 Atunci, sora copilului a zis fetei lui Faraon: „Să mă duc să-ţi chem o doică dintre femeile evreilor ca să-ţi alăpteze copilul?” 8 „Du-te”, i-a răspuns fata lui Faraon. Şi fata s-a dus şi a chemat pe mama copilului. 9 Fata lui Faraon i-a zis: „Ia copilul acesta, alăptează-mi-l şi îţi voi plăti.” Femeia a luat copilul şi l-a alăptat. 10 Copilul a crescut şi ea l-a adus fetei lui Faraon, şi el i-a fost fiu. I-a pus numele Moise (Scos), „căci”, a zis ea, „l-am scos din ape.”

 

Contextul istoric al nașterii și vieții lui Moise este palpitant, deoarece el a trăit în timpul faimoasei dinastii egiptene a XVIII-a. Un faraon din această dinastie – Tutmes III, supranumit „Napoleonul Egiptului” – este considerat unul dintre cei mai faimoși faraoni ai Egiptului antic.

 

Deși condamnat la moarte la naștere (vezi Exodul 1:22), Moise s-a născut ca un fiu „frumos” (ebr. tob, lit. „bun”; Exodul 2:2). Termenul ebraic descrie mai mult decât frumusețea exterioară, fiind folosit, de exemplu, la caracterizarea lucrării lui Dumnezeu din timpul săptămânii creației, când El a declarat că toate erau „bune”, chiar „foarte bune” (vezi Geneza 1:4,10,31). Ca o nouă ființă creată, acest copil „bun” va deveni, potrivit planului lui Dumnezeu, adultul care îi va scoate pe evrei din sclavie. Cine și-ar fi putut închipui, la nașterea acestui copil, mai ales în circumstanțele atât de cumplite, care va fi viitorul său? Dar Dumnezeu Își va împlini cuvintele spuse lui Avraam, Isaac și Iacov. El a făcut legământ cu ei că le va da urmașilor lor Țara Promisă (Exodul 2:24,25). Și, da, El Se va folosi de acest copil tob, zeci de ani mai târziu, pentru a înfăptui exact acest lucru.

 

Între timp, prințesa egipteană Hatșepsut l-a adoptat pe Moise. Numele pe care l-a primit are origine egipteană, însemnând „fiul lui…” sau „născut din…”, așa cum se reflectă în numele lui A-mosis („fiul lui Akh”) sau Tut-mes („fiul lui Tut”). În ebraică, numele este redat ca Moșeh, adică „scos”. Viața i-a fost miraculos cruțată atunci când a fost „scos” din apă. Știm doar câteva lucruri despre primii ani din viața lui. După ce  a fost salvat în mod miraculos și adoptat de Hatșepsut, Moise a locuit primii 12 ani cu familia lui naturală (Exodul 2:7-9; Ellen G. White, „Patriarhi și profeți”, p. 244). Moise a primit apoi cea mai bună educație egipteană, totul pentru a-l pregăti să fie următorul faraon („Patriarhi și profeți”, p. 245). Ce fascinant este faptul că, în cele din urmă, mare parte din această educație va fi inutilă – sau chiar contrară – lucrului care contează cu adevărat: cunoașterea lui Dumnezeu și a adevărului Său!

 

Cât de multe dintre lucrurile pe care le înveți devin în cele din urmă inutile pentru ceea ce contează cu adevărat?

 

 

Cursuri pentru sănătate spirituală pe SOLASCRIPTURA.RO