Solicitări neprevăzute

Isus coboară din corabie undeva în apropiere de Capernaum (Vezi Marcu 5). Ucenicii încă sunt afectaţi după tulburătoarea întâlnire cu demonizatul din Decapole. Ca de obicei, Învăţătorul este aşteptat de o mulţime de oameni. Fiecare are să-I spună ceva şi se străduieşte să ajungă aproape de El. Nici nu soseşte bine, că şi primeşte o cerere de ajutor, de data aceasta din partea fruntaşului sinagogii.

Citeşte Marcu 5:22-43. În timp ce mergea să împlinească rugămintea fruntaşului sinagogii, cineva L-a întrerupt. Ce i-a cerut această persoană şi care a fost reacţia Sa? Mai important, ce lecţii ne putem însuşi de aici? Cum reacţionăm atunci când suntem întrerupţi din activitate pentru a ajuta pe cineva?

Marcu 5:22-43
22. Atunci a venit unul din fruntaşii sinagogii, numit Iair. Cum L-a văzut, fruntaşul s-a aruncat la picioarele Lui
23. şi I-a făcut următoarea rugăminte stăruitoare: „Fetiţa mea trage să moară; rogu-Te, vino de-Ţi pune mâinile peste ea, ca să se facă sănătoasă şi să trăiască.”
24. Isus a plecat împreună cu el. Şi după El mergea mult norod şi-L îmbulzea.
25. Şi era o femeie care de doisprezece ani avea o scurgere de sânge.
26. Ea suferise mult de la mulţi doctori; cheltuise tot ce avea, şi nu simţise nicio uşurare; ba încă îi era mai rău.
27. A auzit vorbindu-se despre Isus, a venit pe dinapoi prin mulţime şi s-a atins de haina Lui.
28. Căci îşi zicea ea: „Dacă aş putea doar să mă ating de haina Lui, mă voi tămădui.”
29. Şi îndată a secat izvorul sângelui ei. Şi a simţit în tot trupul ei că s-a tămăduit de boală.
30. Isus a cunoscut îndată că o putere ieşise din El; şi, întorcându-Se spre mulţime, a zis: „Cine s-a atins de hainele Mele?”
31. Ucenicii I-au zis: „Vezi că mulţimea Te îmbulzeşte şi mai zici: „Cine s-a atins de Mine?”
32. El Se uita de jur împrejur să vadă pe cea care făcuse lucrul acesta.
33. Femeia, înfricoşată şi tremurând, căci ştia ce se petrecuse în ea, a venit de s-a aruncat la picioarele Lui şi I-a spus tot adevărul.
34. Dar Isus i-a zis: „Fiică, credinţa ta te-a mântuit; du-te în pace şi fii tămăduită de boala ta.”
35. Pe când vorbea El încă, iată că vin nişte oameni de la fruntaşul sinagogii care-i spun: „Fiica ta a murit; pentru ce mai superi pe Învăţătorul?”
36. Dar Isus, fără să ţină seamă de cuvintele acestea, a zis fruntaşului sinagogii: „Nu te teme, crede numai!”
37. Şi n-a îngăduit nimănui să-L însoţească, afară de Petru, Iacov şi Ioan, fratele lui Iacov.
38. Au ajuns la casa fruntaşului sinagogii. Acolo Isus a văzut o zarvă, şi pe unii care plângeau şi se tânguiau mult.
39. A intrat înăuntru şi le-a zis: „Pentru ce faceţi atâta zarvă şi pentru ce plângeţi? Copila n-a murit, ci doarme.”
40. Ei îşi băteau joc de El. Atunci, după ce i-a scos afară pe toţi, a luat cu El pe tatăl copilei, pe mama ei şi pe cei ce-L însoţiseră şi a intrat acolo unde zăcea copila.
41. A apucat-o de mână şi i-a zis: „Talita, cumi”, care tălmăcit înseamnă: „Fetiţo, scoală-te îţi zic!”
42. Îndată fetiţa s-a sculat şi a început să umble; căci era de doisprezece ani. Ei au rămas încremeniţi.
43. Isus le-a poruncit cu tărie să nu ştie nimeni lucrul acesta; şi a zis să dea de mâncare fetiţei.

Să fim sinceri şi să recunoaştem că nu ne place să fim întrerupţi din activitate. Suntem ocupaţi, avem multe de făcut şi trebuie să ajungem în multe locuri. Ne punem anumite ţinte şi vrem să le atingem pe toate într-un anumit interval de timp. Solicitările neprevăzute par a fi nişte obstacole!

Când vine cineva la noi cu o urgenţă sau cu o cerere de a-l ajuta, ne simţim deranjaţi, mai ales dacă momentul nu este potrivit. Nu întotdeauna ne putem abandona treburile noastre. Dar de câte ori putem să le abandonăm o clipă şi să dăm ajutor, dar n-o facem pentru că pur şi simplu nu vrem?

De multe ori, cele mai mari ocazii de a răspunde nevoilor oamenilor vin prin solicitări neprevăzute. În general, noi evităm întreruperile şi ne supărăm atunci când nu ne putem respecta programul. Când privim însă la slujirea lui Isus, remarcăm că unele cereri de ajutor la care a răspuns au ajuns la El sub forma întreruperilor. Deja am studiat pilda samariteanului milos. El îşi avea drumul lui şi cu siguranţă că se ducea undeva cu treburi. Cu toate acestea, s-a oprit şi a ajutat un necunoscut.

Care este cea mai recentă situaţie în care cineva te-a întrerupt din activitatea ta ca să-ţi ceară ajutorul? Cum ai reacţionat? Cursuri pentru sănătate spirituală pe SOLASCRIPTURA.RO