Citeşte Marcu 10:46-52 şi Ioan 5:1-9. În ambele situaţii, Isus a pus întrebări. De ce a procedat astfel?

Marcu 10:46-52
46. Au ajuns la Ierihon. Şi pe când ieşea Isus din Ierihon cu ucenicii Săi şi cu o mare mulţime de oameni, fiul lui Timeu, Bartimeu, un cerşetor orb, şedea jos lângă drum şi cerea de milă.
47. El a auzit că trece Isus din Nazaret şi a început să strige: „Isuse, Fiul lui David, ai milă de mine!”
48. Mulţi îl certau să tacă; dar el şi mai tare striga: „Fiul lui David, ai milă de mine!”
49. Isus S-a oprit şi a zis: „Chemaţi-l!” Au chemat pe orb şi i-au zis: „Îndrăzneşte, scoală-te, căci te cheamă.”
50. Orbul şi-a aruncat haina; a sărit şi a venit la Isus.
51. Isus a luat cuvântul şi i-a zis: „Ce vrei să-ţi fac?” „Rabuni”, I-a răspuns orbul, „să capăt vederea.”
52. Şi Isus i-a zis: „Du-te, credinţa ta te-a mântuit.” Îndată orbul şi-a căpătat vederea şi a mers pe drum după Isus.

Ioan 5:1-9
1. După aceea era un praznic al iudeilor; şi Isus S-a suit la Ierusalim.
2. În Ierusalim, lângă poarta oilor, este o scăldătoare, numită în evreieşte Betesda, care are cinci pridvoare.
3. În pridvoarele acestea zăceau o mulţime de bolnavi, orbi, şchiopi, uscaţi, care aşteptau mişcarea apei.
4. Căci un înger al Domnului se cobora, din când în când, în scăldătoare şi tulbura apa. Şi cel dintâi care se cobora în ea, după tulburarea apei, se făcea sănătos, orice boală ar fi avut.
5. Acolo se afla un om bolnav de treizeci şi opt de ani.
6. Isus, când l-a văzut zăcând, şi fiindcă ştia că este bolnav de multă vreme, i-a zis: „Vrei să te faci sănătos?”
7. „Doamne”, I-a răspuns bolnavul, „n-am pe nimeni să mă bage în scăldătoare când se tulbură apa; şi, până să mă duc eu, se coboară altul înaintea mea.”
8. „Scoală-te”, i-a zis Isus, „ridică-ţi patul şi umblă.”
9. Îndată omul acela s-a făcut sănătos, şi-a luat patul şi umbla. Ziua aceea era o zi de Sabat.

Observă că, în ambele situat Isus i-a întrebat cu cei putea ajuta, deşi nevoile lor erau evidente pentru oricine, iar El le cunoştea deja cu exactitate! Mântuitorul le-a pus aceste întrebări în semn de respect. El sa arătat dispus să-i asculte, dovedind, astfel, că-I păsa de problemele lor. În multe situaţii, oamenii nu-şi doresc altceva decât să aibă pe cineva cu care să vorbească, pe cineva care să-i asculte, fiindcă, o ştim cu toţii, atunci când vorbim despre frământările noastre, simţim că ni se ia o povară de pe suflet.

Cum te-ai simţi dacă, atunci când ai intra într-un cabinet medical, medicul s-ar uita puţin la tine, ţi-ar scrie imediat o reţetă şi te-ar invita să ieşi din cabinet? Bineînţeles, te-ai îndoi că a reuşit să-ţi identifice problema. Ai spune, probabil: „Doctorul nu m-a întrebat unde mă doare, nu mi-a ascultat inima, nu mi-a măsurat tensiunea arterială…” Una dintre regulile esenţiale în practica medicală este aceasta: „Întâi stabileşte diagnosticul şi apoi tratează!”

Principiul acesta este foarte util şi în lucrarea misionară medicală, al cărei obiectiv este starea de bine a oamenilor şi împlinirea nevoilor lor pe toate planurile. Prea multe biserici consideră că ştiu deja care sunt nevoile oamenilor sau fac presupuneri cu privire la ce trebuie făcut pentru a-i ajuta. Când ne luăm timp să stăm de vorbă cu ei despre nevoile lor şi ale localităţii în care trăim, le transmitem că ne pasă de ei şi aflăm ce servicii vor fi apreciate. Totodată, ne facem prieteni noi.

„Aduceţi-vă aminte că puteţi frânge chiar şi cea mai aprigă împotrivire prin manifestarea interesului personal faţă de oamenii pe care-i întâlniţi. Cât a trăit pe pământ, Hristos a manifestat un interes personal faţă de oameni, bărbaţi şi femei deopotrivă. Oriunde Se ducea, El era un misionar medical. Şi noi ar trebui să mergem din loc în loc şi să facem bine, la fel ca El. Am primit porunca de a-i hrăni pe cei flămânzi, de ai îmbrăca pe cei goi şi de a-i mângâia pe cei întristaţi.” – Ellen G. White, Welfare Ministry, p. 162

Cei mai mulţi dintre noi ne exprimăm opiniile fără dificultate. Cum ne putem deprinde să fim nişte ascultători mai buni? Cursuri pentru sănătate spirituală pe SOLASCRIPTURA.RO