Nevoile mai profunde

Fiindcă era Dumnezeu, Isus îi cunoştea pe oameni mai bine decât se cunoşteau ei înşişi. În evanghelii găsim relatate numeroase situaţii în care El a arătat că ştia ce gândeau ei la momentul acela (vezi Marcu 2:8) şi că le cunoştea trecutul (Ioan 4:18).

Citeşte Psalmii 139:1-13. Ce impact are asupra noastră faptul că Dumnezeu ştie totul despre noi?

Psalmii 139:1-13
1. (Către mai marele cântăreţilor. Un psalm al lui David.) Doamne, Tu mă cercetezi de aproape şi mă cunoşti,
2. ştii când stau jos şi când mă scol, şi de departe îmi pătrunzi gândul.
3. Ştii când umblu şi când mă culc, şi cunoşti toate căile mele.
4. Căci nu-mi ajunge cuvântul pe limbă, şi Tu, Doamne, îl şi cunoşti în totul.
5. Tu mă înconjori pe dinapoi şi pe dinainte şi-Ţi pui mâna peste mine.
6. O ştiinţă atât de minunată este mai presus de puterile mele: este prea înaltă ca s-o pot prinde.
7. Unde mă voi duce departe de Duhul Tău şi unde voi fugi departe de faţa Ta?
8. Dacă mă voi sui în cer, Tu eşti acolo; dacă mă voi culca în Locuinţa morţilor, iată-Te şi acolo;
9. dacă voi lua aripile zorilor şi mă voi duce să locuiesc la marginea mării,
10. şi acolo mâna Ta mă va călăuzi, şi dreapta Ta mă va apuca.
11. Dacă voi zice: „Cel puţin întunericul mă va acoperi şi se va face noapte lumina dimprejurul meu!”
12. Iată că nici chiar întunericul nu este întunecos pentru Tine; ci noaptea străluceşte ca ziua, şi întunericul, ca lumina.
13. Tu mi-ai întocmit rinichii, Tu m-ai ţesut în pântecele mamei mele:

După cum am văzut ieri, Isus cunoştea nevoile oamenilor şi le împlinea exact. El le cunoştea chiar şi nevoile cele mai profunde. O dovadă în acest sens este istoria slăbănogului. Nevoia lui evidentă era vindecarea trupului, Exista totuşi o nevoie mai adâncă, a sufletului. De aceea, înainte să-i spună să-şi ia patul şi să umble, Isus ia spus: „Fiule, păcatele îţi sunt iertate!”

Citeşte Marcu 2:1-12. Ce se petrecea în sufletul acestui om? Este posibil ca şi oamenii cu care lucrăm noi să aibă nevoia aceasta mai profundă?

Marcu 2:1-12
1. După câteva zile, Isus S-a întors în Capernaum. S-a auzit că este în casă
2. şi s-au adunat îndată aşa de mulţi, că nu putea să-i mai încapă locul dinaintea uşii. El le vestea Cuvântul.
3. Au venit la El nişte oameni care I-au adus un slăbănog, purtat de patru inşi.
4. Fiindcă nu puteau să ajungă până la El, din pricina norodului, au desfăcut acoperişul casei unde era Isus şi, după ce l-au spart, au coborât pe acolo patul în care zăcea slăbănogul.
5. Când le-a văzut Isus credinţa, a zis slăbănogului: „Fiule, păcatele îţi sunt iertate!”
6. Unii din cărturari, care erau de faţă, se gândeau în inimile lor:
7. „Cum vorbeşte Omul acesta astfel? Huleşte! Cine poate să ierte păcatele decât numai Dumnezeu?”
8. Îndată, Isus a cunoscut, prin duhul Său, că ei gândeau astfel în ei şi le-a zis: „Pentru ce aveţi astfel de gânduri în inimile voastre?
9. Ce este mai lesne: a zice slăbănogului: „Păcatele îţi sunt iertate”, ori a zice: „Scoală-te, ridică-ţi patul şi umblă”?
10. Dar, ca să ştiţi că Fiul omului are putere pe pământ să ierte păcatele,
11. „Ţie îţi poruncesc”, a zis El slăbănogului, „scoală-te, ridică-ţi patul şi du-te acasă.”
12. Şi îndată, slăbănogul s-a sculat, şi-a ridicat patul şi a ieşit afară în faţa tuturor; aşa că toţi au rămas uimiţi şi slăveau pe Dumnezeu şi ziceau: „Niciodată n-am văzut aşa ceva!”

Isus ştia că problema acestui bolnav nu era în primul rând una de ordin fizic. „Dar mai mult decât vindecare fizică, el dorea eliberarea de povara păcatului. Dacă ar fi putut să-L vadă pe Isus şi să primească asigurarea iertării şi a păcii cu Cerul, el ar fi fost mulţumit fie să trăiască, fie să moară, după voia lui Dumnezeu.” – Ellen G. White, Viaţa lui Iisus, ed. 2014, p. 246

Noi nu avem această capacitate a lui Isus, de a cunoaşte ce se petrece în străfundurile inimii cuiva. Dar ştim că orice om cu care lucrăm este afectat de păcat. Indiferent care-i sunt nevoile de suprafaţă, el are nevoie de har, de asigurare, are nevoie să ştie că există un Dumnezeu care-l iubeşte, care Şi-a dat viaţa pentru el şi care îi vrea numai binele.

Gândeşte-te cât de mult tânjeşti după asigurarea că eşti mântuit şi că Dumnezeu te iubeşte. Cum îi poţi ajuta şi pe alţii să primească această asigurare? Cursuri pentru sănătate spirituală pe SOLASCRIPTURA.RO