Unii creştini sunt convinşi că numai aceia care aud Evanghelia şi o primesc pot fi mântuiţi. Oamenii aceştia, catalogaţi uneori drept „exclusivişti”, sunt de părere că toate religiile necreştine sunt invenţii ale oamenilor căzuţi, o expresie a răzvrătirii cu bună ştiinţă împotriva lui Dumnezeu. De aceea, ei consideră că necreştinii sunt în afara harului salvator al lui Isus Hristos.

Alţi creştini fac un pas mai departe şi afirmă că nu există mântuire în afara bisericii lor şi a sistemului lor de doctrine, nici chiar pentru alţi creştini declaraţi. Pentru ei, celelalte denominaţiuni, cu învăţăturile lor contradictorii, s-au aşezat în afara providenţei lui Dumnezeu şi nu au nicio şansă să intre în împărăţia cerului. Spre exemplu, papa Bonifaciu al VIII-lea a declarat următoarele într-o bulă papală (Unam sanctam) din anul 1302: „Este absolut necesar pentru mântuire ca fiecare fiinţă umană să fie supusă pontifului roman.” Chiar unii protestanţi au susţinut ceva asemănător cu privire la biserica lor.

Citeşte Faptele 4:12. Ce afirmaţie se face aici şi cum să o înţelegem?

Faptele 4:12
În nimeni altul nu este mântuire: căci nu este sub cer niciun alt Nume dat oamenilor în care trebuie să fim mântuiţi.”

Cuvintele Scripturii sunt foarte clare: mântuirea se găseşte numai în Isus Hristos şi în nimeni altul. Este important totuşi să nu dăm textului alt sens decât cel intenţionat.

Orice om mântuit – fie că a trăit înainte de întruparea lui Isus, fie după – va fi mântuit numai prin Isus.

„Printre păgâni sunt oameni care se închină lui Dumnezeu fără să ştie, oameni la care lumina nu este niciodată adusă de instrumente omeneşti, dar care nu vor pieri. Deşi nu cunosc Legea scrisă a lui Dumnezeu, ei au auzit glasul Său vorbindu-le în natură şi au făcut lucrurile cerute de Lege. Faptele lor sunt dovada că Duhul Sfânt le-a atins inimile şi sunt recunoscuţi ca fiind copii ai lui Dumnezeu.” – Ellen G. White, Viaţa lui Iisus, p. 638

Cursuri pentru sănătate spirituală pe SOLASCRIPTURA.RO