Creștinismul și ordinea socială
Petru și Pavel știau că instituțiile și guvernările omenești sunt defectuoase și uneori chiar rele, ei înșiși având de suferit de pe urma stăpânirilor și a conducătorilor religioși, și, cu toate acestea, i-au îndemnat pe creștinii din biserica primară să se supună autorităților omenești (1 Petru 2:13-17; Romani 13:1-10), le-au recomandat să plătească taxele și să își îndeplinească obligațiile de muncă. Creștinii trebuiau să fie recunoscuţi ca oameni corecţi.
5. Citește Faptele 5:27-32. De ce n-a respectat Petru în această situație sfaturile pe care li le dă creștinilor în epistola sa (1 Petru 2:13-17)? Ce adevăr esențial trebuie să ne însușim de aici?
Faptele apostolilor 5:27-32
27. După ce i-au adus, i-au pus înaintea soborului. Şi marele preot i-a întrebat astfel:
28. „Nu v-am poruncit noi cu tot dinadinsul să nu învăţaţi pe norod în Numele acesta? Şi voi iată că aţi umplut Ierusalimul cu învăţătura voastră şi căutaţi să aruncaţi asupra noastră sângele acelui Om.”
29. Petru şi apostolii ceilalţi, drept răspuns, i-au zis: „Trebuie să ascultăm mai mult de Dumnezeu decât de oameni!
30. Dumnezeul părinţilor noştri a înviat pe Isus pe care voi L-aţi omorât, atârnându-L pe lemn.
31. Pe acest Isus, Dumnezeu L-a înălţat cu puterea Lui şi L-a făcut Domn şi Mântuitor, ca să dea lui Israel pocăinţa şi iertarea păcatelor.
32. Noi suntem martori ai acestor lucruri, ca şi Duhul Sfânt pe care L-a dat Dumnezeu celor ce ascultă de El.”1 Petru 2:13-17
13. Fiţi supuşi oricărei stăpâniri omeneşti, pentru Domnul: atât împăratului, ca înalt stăpânitor,
14. cât şi dregătorilor, ca unii care sunt trimişi de el să pedepsească pe făcătorii de rele şi să laude pe cei ce fac bine.
15. Căci voia lui Dumnezeu este ca, făcând ce este bine, să astupaţi gura oamenilor neştiutori şi proşti.
16. Purtaţi-vă ca nişte oameni slobozi, fără să faceţi din slobozenia aceasta o haină a răutăţii, ci ca nişte robi ai lui Dumnezeu.
17. Cinstiţi pe toţi oamenii, iubiţi pe fraţi; temeţi-vă de Dumnezeu; daţi cinste împăratului!
În urma creşterii rapide a bisericii creștine, Petru și Ioan au fost arestați (Faptele 4:1-4). Conducătorii religioși, bătrânii și cărturarii i-au interogat, apoi i-au eliberat și le-au poruncit să nu le mai vorbească oamenilor despre Isus (vers. 5-23). Petru le-a răspuns: „Trebuie să ascultăm mai mult de Dumnezeu decât de oameni!” (Faptele 5:29)
Petru nu era un ipocrit, nu spunea una și făcea alta. Când a fost pus în situația de a alege între ascultarea de Dumnezeu și ascultarea de oameni, i-a fost clar ce trebuia să facă. Până atunci însă, creștinii trebuie să susțină autoritatea statului, să i se supună şi să susţină schimbările în favoarea demnităţii omului. Când sunt în discuție aspecte morale, creștinii s-au implicat și ar trebui să se implice în continuare în promovarea, în limitele legii, a schimbărilor sociale care reflectă valorile și învățăturile lui Isus. Procedura de urmat depinde de mulți factori, dar a fi un cetățean loial și devotat nu înseamnă în mod automat că nu poți sau nu ar trebui să contribui la îmbunătățirea societății.
Citește Leviticul 19:18 și Matei 22:39. Ce înseamnă practic porunca de a ne iubi aproapele ca pe noi înșine?
Leviticul 19:18
Să nu te răzbuni şi să nu ţii necaz pe copiii poporului tău. Să iubeşti pe aproapele tău ca pe tine însuţi. Eu sunt Domnul.Matei 22:39
Iar a doua, asemenea ei, este: „Să iubeşti pe aproapele tău ca pe tine însuţi.”