Stăpâni și sclavi
2. Citește 1 Petru 2:18-23. Cum aplicăm astăzi mesajul acestor versete?
1 Petru 2:18-23
18. Slugilor, fiţi supuse stăpânilor voştri cu toată frica, nu numai celor ce sunt buni şi blânzi, ci şi celor greu de mulţumit.
19. Căci este un lucru plăcut dacă cineva, pentru cugetul lui faţă de Dumnezeu, suferă întristare şi suferă pe nedrept.
20. În adevăr, ce fală este să suferiţi cu răbdare să fiţi pălmuiţi, când aţi făcut rău? Dar, dacă suferiţi cu răbdare, când aţi făcut ce este bine, lucrul acesta este plăcut lui Dumnezeu.
21. Şi la aceasta aţi fost chemaţi; fiindcă şi Hristos a suferit pentru voi şi v-a lăsat o pildă, ca să călcaţi pe urmele Lui.
22. „El n-a făcut păcat, şi în gura Lui nu s-a găsit vicleşug.” 23. Când era batjocorit, nu răspundea cu batjocuri; şi, când era chinuit, nu ameninţa, ci Se supunea dreptului Judecător.
Pasajul acesta, deşi acceptă sclavia ca pe o stare care există, oferă sfaturi spirituale cu privire la o atitudine a minții potrivită în situațiile dificile care nu pot fi schimbate.
Cuvântul tradus cu „slugi” în 1 Petru 2:18, oiketes, era utilizat pentru sclavii folosiți în gospodărie („argat”). Cuvântul folosit mai frecvent pentru sclav, doulos, apare în Efeseni 6:5 („rob”), unde găsim sfaturi similare.
În societatea foarte stratificată a Imperiului Roman, sclavii erau considerați un bun legitim și stăpânul, care îi putea trata cu bunătate sau cu cruzime, avea drept de viață și de moarte asupra lor. Sclavii proveneau din armatele înfrânte, din copiii sclavilor sau din oamenii vânduți ca să-și achite datoriile. Unor sclavi li se încredințau răspunderi mari: administrau averile, proprietățile și afacerile stăpânilor sau se ocupau chiar de educația copiilor acestora.
Ei își puteau cumpăra libertatea și atunci se numeau „răscumpărați”. Pavel folosește acest termen arătând ce a făcut Isus pentru noi (Efeseni 1:7; Romani 3:24; Coloseni 1:14; 1 Petru 1:18,19).
Efeseni 1:7
În El avem răscumpărarea, prin sângele Lui, iertarea păcatelor, după bogăţiile harului SăuRomani 3:24
Şi sunt socotiţi neprihăniţi, fără plată, prin harul Său, prin răscumpărarea care este în Hristos Isus.Coloseni 1:14
în care avem răscumpărarea, prin sângele Lui, iertarea păcatelor.
Să nu uităm că unii dintre primii creștini erau sclavi, prinși într-un sistem pe care n-aveau puterea să-l schimbe. Situația era și mai grea pentru cei care aveau stăpâni severi și abuzivi, dar chiar și cei care aveau stăpâni mai buni puteau suferi neplăceri. Recomandările lui Petru pentru toți creștinii sclavi concordă cu alte afirmații din Noul Testament. Ei trebuiau să se supună și să suporte, la fel cum Isus S-a supus și a suportat (1 Petru 2:18-20). Nu este nicio fală să suferi când ești pedepsit pentru o faptă rea. Un creștin manifestă adevăratul spirit al lui Hristos atunci când suferă pe nedrept. În aceste situații, el trebuie să se poarte ca Isus, să nu răspundă cu batjocuri, să nu amenințe, ci să se supună lui Dumnezeu, dreptului Judecător (1 Petru 2:23).
Ce lecții practice se desprind din sfaturile lui Petru? Înseamnă că nu trebuie să luăm poziție pentru drepturile noastre în nicio situație? Prezintă-ți răspunsul în grupă.