Un gând de încheiere

De-a lungul secolelor, cartea lui Iov i-a emoţionat, i-a edificat şi i-a contrariat deopotrivă pe cititorii evrei, creştini şi musulmani (care deţin o variantă proprie a relatării biblice) pentru că ea lasă multe întrebări fără răspuns. Dar lucrul acesta n-ar trebui să ne surprindă. Ce carte biblică răspunde la toate întrebările pe care le ridică? Nici chiar toată Biblia nu răspunde la toate întrebările. Dacă subiectele despre care tratează ea le vom studia toată veşnicia (vezi Tragedia veacurilor, p. 678), cum ar putea vreo carte a ei, aşa inspirată cum este (2 Timotei 3:16), să ne explice totul?

Dar cartea lui Iov trebuie studiată împreună cu celelalte cărţi ale Bibliei. Ca parte a acestui mare mozaic spiritual şi teologic, ea ne transmite un mesaj puternic, cu valabilitate universală, cel puţin pentru toţi credincioşii. Iov ne arată la ce s-a referit Isus când a spus: „Dar cine va răbda până la sfârşit va fi mântuit” (Matei 24:13). Ce creştin n-a avut de înfruntat rele inexplicabile când căuta să facă binele? Ce creştin nu s-a confruntat cu provocări ale credinţei când căuta să fie credincios? Care creştin n-a primit acuzaţii când avea nevoie de consolare? Iov, deşi a trecut prin toate aceste situaţii, şi-a păstrat credinţa şi integritatea. Iar dacă ne prindem, prin credinţă şi har, de Acela care a murit pe cruce pentru Iov şi pentru noi, să primim îndemnul: „Du-te de fă şi tu la fel” (Luca 10:37)

Cursuri pentru sănătate spirituală pe SOLASCRIPTURA.RO