Biserica orientată către oameni

Citeşte Filipeni 2:3-5. Care sunt principiile enunţate aici şi de ce ne sunt recomandate nu doar în relaţiile cu fraţii de credinţă, ci şi în cele cu ceilalţi oameni?

Filipeni 2:3-5
3. Nu faceţi nimic din duh de ceartă sau din slavă deşartă; ci, în smerenie, fiecare să privească pe altul mai presus de el însuşi.
4. Fiecare din voi să se uite nu la foloasele lui, ci şi la foloasele altora.
5. Să aveţi în voi gândul acesta care era şi în Hristos Isus:

În viaţa Sa pe pământ, Isus nu s-a gândit la Sine. Agenda Lui era plină cu activităţi care urmăreau binele altora. De numeroase ori, răspundea şi la solicitări „neanunţate”, ca de exemplu cererea lui Iair de a veni repede acasă la el ca să-i vindece fiica. În ce timp ce încerca să rezolve această problemă, a apărut o altă solicitare, „neanunţată”, din partea unei femei care avea o hemoragie de doisprezece ani. (Citeşte Marcu 5:21-43.)

Membrii bisericii sunt inima şi mâinile lui Isus pe pământ. Isus a iubit oamenii mai mult decât orice, iar biserica Sa, dacă este cu adevărat a Sa, îi va iubi la fel.

Bisericile îşi fac planuri şi îşi stabilesc obiective, şi este bine că procedează astfel. Totuşi, uneori, dragostea necondiţionată pentru oameni ne va determina să ne abatem de la planurile noastre iniţiale, mai ales dacă acestea nu ne mai lasă timp să arătăm dragostea lui Dumnezeu. Pentru multe biserici, botezurile sunt o prioritate. Este frumos să avem multe botezuri. Ele sunt o împlinire a trimiterii din Matei 28:19. Dar din ce motiv îşi doreşte biserica ta să aibă botezuri? Pentru binele ei? Ca să aibă o imagine bună şi să fie apreciată de pastor? Sau pentru că-şi doreşte sincer ca oamenii din jur să se bucure de o „viaţă din belşug” prin acceptarea lui Isus (Ioan 10:10) şi să primească tot ce oferă El, spre binele lor?

O biserică a organizat o masă pentru săraci într-o zonă de la periferia oraşului. La un moment dat, pastorul a spus: „Nu are rost să continuăm activitatea aceasta, dacă nu se botează nimeni.” O altă biserică s-a mutat într-o clădire nouă, de care membrii erau foarte mândri. Pastorul i-a îndemnat să-i invite pe prietenii lor la evenimente precum Şcoala biblică de vacanţă sau seminare de sănătate, ca să se familiarizeze cu atmosfera de biserică. Prima lor grijă a fost ca nu cumva să se murdărească şi să se uzeze covorul cel nou sau să se deterioreze toaletele. Compară aceste două biserici cu biserica de lângă parcul de skateboard!

Reciteşte pasajele studiate astăzi. În care dintre atitudini te regăseşti? Cum ne putem forma obiceiul de a renunţa la noi înşine şi de a manifesta aceste trăsături? Cursuri pentru sănătate spirituală pe SOLASCRIPTURA.RO