Căderea în păcat și consecințele ei

Biblia nu precizează cât timp a trecut între săptămâna Creaţiunii şi căderea omului în păcat. Nu ştim dacă au fost zile, săptămâni sau ani. Ştim doar că a avut loc o cădere în păcat şi ni se arată care au fost consecinţele imediate şi vizibile ale acesteia.

Prima consecinţă a faptului că Adam şi Eva au mâncat din pomul cunoştinţei binelui şi răului a fost aceea că amândoi şi-au dat seama că erau goi (Geneza 3:7). Ei au căutat atunci să-şi ascundă goliciunea de prezenţa lui Dumnezeu. Veşmântul de lumină care-i acoperea dispăruse. (Vezi Ellen G. White, Patriarhi şi profeţi, ed. 2006, p. 47.) Legătura lor cu Dumnezeu s-a întrerupt din cauza noului lor contact cu egocentrismul, esenţa răului. Dumnezeu a căutat atunci să le arate care erau consecinţele pe care le adusese păcatul în viaţa lor.

Citeşte textele următoare şi identifică în fiecare dintre ele consecinţele păcatului lui Adam şi al Evei. Sub ce formă se manifestă astăzi aceste consecinţe?

Geneza 3:8-10
8. Atunci au auzit glasul Domnului Dumnezeu care umbla prin grădină în răcoarea zilei: şi omul şi nevasta lui s-au ascuns de faţa Domnului Dumnezeu printre pomii din grădină.
9. Dar Domnul Dumnezeu a chemat pe om şi i-a zis: „Unde eşti?”
10. El a răspuns: „Ţi-am auzit glasul în grădină; şi mi-a fost frică, pentru că eram gol, şi m-am ascuns.”

Geneza 3:12
12. Omul a răspuns: „Femeia pe care mi-ai dat-o ca să fie lângă mine, ea mi-a dat din pom şi am mâncat.”

Geneza 3:13
13. Şi Domnul Dumnezeu a zis femeii: „Ce ai făcut?” Femeia a răspuns: „Şarpele m-a amăgit şi am mâncat din pom.”

Geneza 3:16
16. Femeii i-a zis: „Voi mări foarte mult suferinţa şi însărcinarea ta; cu durere vei naşte copii, şi dorinţele tale se vor ţine după bărbatul tău, iar el va stăpâni peste tine.”

Geneza 3:17-19
17. Omului i-a zis: „Fiindcă ai ascultat de glasul nevestei tale şi ai mâncat din pomul despre care îţi poruncisem: „Să nu mănânci deloc din el”, blestemat este acum pământul din pricina ta. Cu multă trudă să-ţi scoţi hrana din el în toate zilele vieţii tale;
18. spini şi pălămidă să-ţi dea şi să mănânci iarba de pe câmp.
19. În sudoarea feţei tale să-ţi mănânci pâinea, până te vei întoarce în pământ, căci din el ai fost luat; căci ţărână eşti şi în ţărână te vei întoarce.”

Fără îndoială, căderea în păcat a fost reală şi dureroasă şi a avut consecinţe teribile pentru rasa umană. Istoria tristă a lumii, din zorii ei şi până în zilele noastre, o confirmă din plin.

Cât de recunoscători ar trebui să fim pentru promisiunea că, într-o zi, drama păcatului se va sfârşi şi nu se va mai repeta niciodată!

Cu ce consecinţe ale păcatelor noastre ne confruntăm zi de zi? Cursuri pentru sănătate spirituală pe SOLASCRIPTURA.RO