Probabil că cea mai surprinzătoare învăţătură a lui Isus se găseşte în Matei 5:48. Cum am putea noi, care suntem păcătoşi, să împlinim acest lucru?

Matei 5:48
Voi fiţi, dar, desăvârşiţi, după cum şi Tatăl vostru cel ceresc este desăvârşit.

Dintre toate învăţăturile Predicii de pe Munte, aceasta este, probabil, una dintre cele mai surprinzătoare. Să fim desăvârşiţi ca Tatăl ceresc? Ce înseamnă acest lucru?

Un element esenţial în înţelegerea acestui text se găseşte chiar în cuvântul „dar” („aşadar” – n.t.), care implică o concluzie la afirmaţiile făcute anterior. Şi ce a fost prezentat anterior?

Citeşte Matei 5:43-47. Cum ne ajută aceste versete să înţelegem mai bine ce a vrut Isus să spună în Matei 5:48? Vezi şi Luca 6:36.

Matei 5:43-47
43. Aţi auzit că s-a zis: „Să iubeşti pe aproapele tău şi să urăşti pe vrăjmaşul tău.”
44. Dar Eu vă spun: iubiţi pe vrăjmaşii voştri, binecuvântaţi pe cei ce vă blestemă, faceţi bine celor ce vă urăsc şi rugaţi-vă pentru cei ce vă asupresc şi vă prigonesc,
45. ca să fiţi fii ai Tatălui vostru care este în ceruri; căci El face să răsară soarele Său peste cei răi şi peste cei buni şi dă ploaie peste cei drepţi şi peste cei nedrepţi.
46. Dacă iubiţi numai pe cei ce vă iubesc, ce răsplată mai aşteptaţi? Nu fac aşa şi vameşii?
47. Şi dacă îmbrăţişaţi cu dragoste numai pe fraţii voştri, ce lucru neobişnuit faceţi? Oare păgânii nu fac la fel?

Matei 5:48
Voi fiţi, dar, desăvârşiţi, după cum şi Tatăl vostru cel ceresc este desăvârşit.

Luca 6:36
Fiţi, dar, milostivi cum şi Tatăl vostru este milostiv.

Aceasta nu este prima oară când întâlnim o astfel de idee în Biblie. Încă din Leviticul (19:2), Domnul îi spune poporului Său: „Fiţi sfinţi, căci Eu sunt sfânt, Eu Domnul, Dumnezeul vostru.” În Luca (6:36), Isus a spus: „Fiţi dar milostivi, cum şi Tatăl vostru este milostiv.”

Pasajul din Matei 5:43-48 nu vorbeşte despre conformarea exterioară cu anumite reguli şi standarde. Aici, elementul central este iubirea faţă de oameni, nu doar faţă de cei pe care oricine i-ar putea iubi, ci şi faţă de cei pe care, în general, nu i-am iubi. (Repetăm că aici este vorba despre standardele împărăţiei lui Dumnezeu, nu ale omului!)

Este important să ne amintim că Dumnezeu nu ne cere ceva ce El nu poate să realizeze pentru noi. Dacă ne-ar lăsa singuri, conduşi doar de inimile noastre păcătoase şi egoiste, cine şi-ar putea iubi duşmanii? Omul nu face aşa din firea lui, dar noi suntem acum cetăţeni ai unei alte împărăţii. Dacă ne supunem lui Dumnezeu, avem făgăduinţa: „Acela care a început în voi această bună lucrare o va isprăvi până în ziua lui Isus Hristos” (Filipeni 1:6) şi ce lucrare mai mare ar putea face Dumnezeu în noi decât aceea de a ne face ca, în sfera noastră de existenţă, să iubim aşa cum ne iubeşte El?

Ce schimbări s-ar produce în viaţa ta chiar acum dacă ţi-ai iubi duşmanii? Cursuri pentru sănătate spirituală pe SOLASCRIPTURA.RO