„Pe când eram noi încă păcătoşi”

Ce ne spun textele următoare despre natura umană? Ce dovezi avem despre veridicitatea acestor afirmaţii?

Romani 3:9,10
9. Ce urmează atunci? Suntem noi mai buni decât ei? Nicidecum. Fiindcă am dovedit că toţi, fie iudei, fie greci, sunt sub păcat,
10. după cum este scris: „Nu este niciun om neprihănit, niciunul măcar.

Romani 5:8
Dar Dumnezeu Îşi arată dragostea faţă de noi prin faptul că, pe când eram noi încă păcătoşi, Hristos a murit pentru noi.

Ioan 2:25
Şi n-avea trebuinţă să-I facă cineva mărturisiri despre niciun om, fiindcă El însuşi ştia ce este în om.

Ieremia 17:9
Inima este nespus de înşelătoare şi de deznădăjduit de rea; cine poate s-o cunoască?

Biblia nu ne prezintă o imagine idealistă a naturii omeneşti. De la căderea din Eden (Geneza 3) până la căderea Babilonului din zilele din urmă (Apocalipsa 18), starea jalnică în care se află omenirea este foarte vizibilă. Şi chiar dacă noi avem tendinţa să idealizăm, de exemplu, zilele de început ale bisericii, înainte să aibă loc „lepădarea de credinţă” (2 Tesaloniceni 2:3), ne amăgim, pentru că lucrurile nu stau aşa (vezi 1 Corinteni 5:1). Toţi suntem oameni decăzuţi, plini de greşeli, şi aşa au fost şi cei care au făcut parte din linia genealogică a lui Isus.

„Strămoşii lui Isus au fost oameni cu toate slăbiciunile şi cu toate posibilităţile oamenilor obişnuiţi. Dumnezeu a lucrat prin ei pentru a aduce la îndeplinire mântuirea. Nu există, în linia genealogică a lui Isus, niciun model de neprihănire. Găsim adulteri, desfrânate, eroi şi oameni dintre neamuri. Nelegiuitul Roboam a fost tatăl nelegiuitului Abia, care a fost tatăl bunului rege Asa. Asa a fost tatăl bunului rege Iosafat […], care a fost tatăl nelegiuitului rege Ioram. Dumnezeu a acţionat în toate generaţiile, bune sau rele, pentru a-Şi duce la îndeplinire planurile. Matei arată că Dumnezeu poate să folosească pe oricine – oricât de marginalizat sau de dispreţuit ar fi – pentru a-Şi realiza planurile. Acestea sunt tipurile de oameni pe care a venit Isus să îi mântuiască.” – Michael Wilkins, Zondervan Illustrated Bible Backgrounds Commentary: Matthew, p. 9

Acesta este aspectul esenţial de care trebuie să ne amintim nu doar când privim la alţii, ci şi când privim la noi înşine. Care creştin nu s-a descurajat niciodată în viaţă, nu şi-a pus la îndoială credinţa şi nu s-a întrebat dacă este sau nu cu adevărat convertit? Şi, adesea, descurajarea este adusă de natura noastră decăzută, de păcatele şi defectele noastre. Dar, şi în situaţii disperate, avem speranţa că Dumnezeu ştie tot şi că Hristos a venit în lume pentru oameni ca noi.

De care făgăduinţe biblice poţi să te prinzi în momentele de descurajare şi de disperare date de starea ta spirituală? Cursuri pentru sănătate spirituală pe SOLASCRIPTURA.RO