Pavel este cunoscut pentru claritatea cu care prezintă Evanghelia, dar şi pentru explicaţiile pe care le dă despre marea luptă, explicaţii foarte necesare. De exemplu, în Romani 5 arată că noi „suntem socotiţi neprihăniţi prin credinţă” prin Isus (vers. 1), avem acces direct la Dumnezeu, „ne bucurăm în nădejdea slavei lui Dumnezeu” (vers. 2) şi nu ne mai îngrijorăm în necazuri (vers. 3-5). Ne asigură că „pe când eram noi încă păcătoşi, Hristos a murit pentru noi” (vers. 8) şi că acum suntem mântuiţi prin viaţa şi moartea Sa. De asemenea, noi suntem cruţaţi de judecata finală a lui Dumnezeu împotriva păcatului (vers. 9, 10) şi ne bucurăm că suntem împăcaţi cu El vers. 11). După această succintă prezentare a Veştii Bune, el face câteva precizări despre marea luptă.

Ce spune Pavel despre marea luptă în Romani 5:12-21?

Romani 5:12-21
12. De aceea, după cum printr-un singur om a intrat păcatul în lume, şi prin păcat a intrat moartea, şi astfel moartea a trecut asupra tuturor oamenilor, din pricină că toţi au păcătuit…
13. (Căci înainte de Lege păcatul era în lume. Dar păcatul nu este ţinut în seamă câtă vreme nu este o lege.
14. Totuşi moartea a domnit, de la Adam până la Moise, chiar peste cei ce nu păcătuiseră printr-o călcare de lege asemănătoare cu a lui Adam, care este o icoană preînchipuitoare a Celui ce avea să vină.
15. Dar cu darul fără plată nu este ca şi cu greşeala; căci, dacă prin greşeala unuia singur, cei mulţi au fost loviţi cu moartea, apoi cu mult mai mult harul lui Dumnezeu şi darul pe care ni l-a făcut harul acesta într-un singur Om, adică în Isus Hristos, s-au dat din belşug celor mulţi.
16. Şi darul fără plată nu vine ca prin acel unul care a păcătuit; căci judecata venită de la unul a adus osânda; dar darul fără plată, venit în urma multor greşeli, a adus o hotărâre de iertare.
17. Dacă deci prin greşeala unuia singur, moartea a domnit prin el singur, cu mult mai mult cei ce primesc, în toată plinătatea, harul şi darul neprihănirii, vor domni în viaţă prin acel Unul singur, care este Isus Hristos!)
18. …Astfel, dar, după cum printr-o singură greşeală a venit o osândă care a lovit pe toţi oamenii, tot aşa, printr-o singură hotărâre de iertare a venit pentru toţi oamenii o hotărâre de neprihănire care dă viaţa.
19. Căci, după cum prin neascultarea unui singur om, cei mulţi au fost făcuţi păcătoşi, tot aşa, prin ascultarea unui singur Om, cei mulţi vor fi făcuţi neprihăniţi.
20. Ba încă şi Legea a venit pentru ca să se înmulţească greşeala; dar unde s-a înmulţit păcatul, acolo harul s-a înmulţit şi mai mult;
21. pentru ca, după cum păcatul a stăpânit dând moartea, tot aşa şi harul să stăpânească dând neprihănirea, ca să dea viaţa veşnică, prin Isus Hristos, Domnul nostru.

După ce a făcut Hristos pentru noi, Pavel ne lămureşte cum anume a făcut El aceste lucruri. Dacă n-ar fi fost reparat răul produs de Adam când a mâncat din pomul cunoştinţei binelui şi răului, n-am avea nicio speranţă de viaţă veşnică. Prin păcatul lui, Adam a adus moartea asupra tuturor oamenilor (Romani 5:12). Moartea şi păcatul nu au putut fi desfiinţate prin faptul că a fost dată Legea pe Sinai, fiindcă Legea doar defineşte păcatul. Soluţia pentru păcat nu este Legea, ci jertfa lui Hristos. El a plătit datoria noastră cu viaţa Sa (vers. 15, 16).

După biruinţa lui Isus, omul putea fi repus în drepturi. Până atunci moartea a „domnit” din cauza păcatului lui Adam, dar de atunci înainte „domnesc” harul şi darul neprihănirii în virtutea credincioşiei lui Isus (vers. 17). Nu ar fi fost drept ca noi să pierdem Paradisul din cauza lui Adam. Noi nu suntem vinovaţi pentru alegerea lui greşită, ci pentru ale noastre, şi totuşi suferim consecinţele deciziei lui. Dar nu este drept nici să intrăm din nou în Paradis. Noi nu avem niciun merit pentru ceea ce a făcut Isus în urmă cu două mii de ani. Pavel îşi sintetizează argumentul în Romani 5:18-21: primul Adam a adus condamnarea şi moartea, iar al doilea Adam a adus împăcarea şi viaţa.

„Dumnezeu Îşi arată dragostea faţă de noi prin faptul că, pe când eram noi încă păcătoşi, Hristos a murit pentru noi” (Romani 5:8). Înlocuieşte cuvântul „noi” cu numele tău şi cere împlinirea acestei promisiuni în viaţa ta. Ce speranţă îţi insuflă ea? Cursuri pentru sănătate spirituală pe SOLASCRIPTURA.RO