Realitatea marii lupte şi a participării noastre la o luptă efectivă împotriva unui duşman real este dezvăluită în Efeseni 6, unde Pavel utilizează metafora armurii.

Citeşte Efeseni 6:11-17. Ce aflăm de aici despre marea luptă?

Efeseni 6:11-17
11. Îmbrăcaţi-vă cu toată armura lui Dumnezeu, ca să puteţi ţine piept împotriva uneltirilor diavolului.
12. Căci noi n-avem de luptat împotriva cărnii şi sângelui, ci împotriva căpeteniilor, împotriva domniilor, împotriva stăpânitorilor întunericului acestui veac, împotriva duhurilor răutăţii care sunt în locurile cereşti.
13. De aceea, luaţi toată armura lui Dumnezeu, ca să vă puteţi împotrivi în ziua cea rea şi să rămâneţi în picioare, după ce veţi fi biruit totul.
14. Staţi gata, dar, având mijlocul încins cu adevărul, îmbrăcaţi cu platoşa neprihănirii,
15. având picioarele încălţate cu râvna Evangheliei păcii.
16. Pe deasupra tuturor acestora, luaţi scutul credinţei, cu care veţi putea stinge toate săgeţile arzătoare ale celui rău.
17. Luaţi şi coiful mântuirii şi sabia Duhului, care este Cuvântul lui Dumnezeu.

Aici nu ne interesează în primul rând ce parte a corpului acoperă fiecare piesă a armurii, cât ce reprezintă fiecare dintre ele. Pavel insistă să ne îmbrăcăm cu toată armura, nu doar cu anumite părţi ale ei. Dacă o vom lua pe toată, vom putea sta în picioare (Efeseni 6:13), o metaforă biblică pentru luptătorul victorios. Cu alte cuvinte, vom obţine biruinţa!

Cingătoarea este piesa care susţine armura şi este folosită ca metaforă pentru adevăr (Efeseni 6:14). Prin urmare, adevărul este cel care susţine toate mijloacele noastre de apărare spirituală. Isus a vorbit deseori despre adevăr (Ioan 1:14,17; 4:24; 8:32; 14:6). Urmează platoşa neprihănirii (Efeseni 6:14). „Neprihănire” (dreptate) este un alt cuvânt-cheie în cuvântările lui Isus (vezi Matei 5:6,10; 6:33). În Vechiul Testament, să fii neprihănit însemna să aperi dreptatea şi să ai grijă ca toţi să aibă parte de o judecată nepărtinitoare.

Încălţămintea (Efeseni 6:15) reprezintă Evanghelia păcii, expresie preluată din Isaia 52:7, unde se vorbeşte despre oamenii care parcurgeau distanţe mari pentru a-i anunţa pe cei din captivitate că Ierusalimul a fost reconstruit şi că Dumnezeu Şi-a eliberat poporul. Altfel spus, a lupta împotriva răului înseamnă, printre altele, şi a le da altora de ştire că Dumnezeu a câştigat deja biruinţa şi că pot trăi în pace cu ei înşişi, cu semenii lor şi cu Dumnezeu.

Scutul credinţei (Efeseni 6:16) împiedică „săgeţile arzătoare” să-şi atingă ţinta şi să producă pierderi mari. Coiful mântuirii (vers. 17) coincide cu cununa pe care ne-o oferă Isus (Apocalipsa 1:6; 2:10), iar sabia Duhului (Cuvântul lui Dumnezeu) este unica noastră armă şi o putem întrebuinţa la fel ca Isus, când a fost ispitit de Diavol (Matei 4:4,7,10).

Ce ne spun îndemnul lui Pavel de a lua toată armura despre dependenţa noastră de Dumnezeu în marea luptă? Cum ne putem asigura că protejăm fiecare parte din fiinţa noastră? Cursuri pentru sănătate spirituală pe SOLASCRIPTURA.RO