Este evident că, în cartea lui Ieremia, Domnul caută să-i desprindă pe oameni de ritualurile reci, moarte, dar foarte bine organizate, care ajunseseră să le domine credinţa, ritualuri despre care ei credeau că le pot acoperi păcatele. Să nu uităm totuşi că Ieremia a avut cele mai multe probleme cu conducătorii, preoţii şi oamenii de rând care credeau că sunt poporul lui Dumnezeu, poporul legământului şi că, datorită acestui lucru, nu aveau nevoie de schimbare. Ce tristă amăgire!

Oricine poate să cadă în ea, chiar şi cei care se consideră astăzi „sămânţa lui Avraam” (Galateni 3:9).

Cum a demascat Domnul ipocrizia contemporanilor lui Ieremia şi ce i-a sfătuit să facă?

Ieremia 6:20;

Ce nevoie am Eu de tămâia care vine din Seba, de trestia mirositoare dintr-o ţară depărtată? Arderile voastre de tot nu-Mi plac, şi jertfele voastre nu-Mi sunt plăcute.

Ieremia 7:1-10;

1. Iată cuvântul vorbit lui Ieremia din partea Domnului:

2. „Şezi la poarta Casei Domnului, vesteşte acolo cuvântul acesta şi spune: „Ascultaţi cuvântul Domnului, toţi bărbaţii lui Iuda care intraţi pe aceste porţi ca să vă închinaţi înaintea Domnului!

3. Aşa vorbeşte Domnul oştirilor, Dumnezeul lui Israel: „Îndreptaţi-vă căile şi faptele, şi vă voi lăsa să locuiţi în locul acesta.

4. Nu vă hrăniţi cu nădejdi înşelătoare zicând: „Acesta este Templul Domnului, Templul Domnului, Templul Domnului!”

5. Căci numai dacă vă veţi îndrepta căile şi faptele, dacă veţi înfăptui dreptatea unii faţă de alţii,

6. dacă nu veţi asupri pe străin, pe orfan şi pe văduvă, dacă nu veţi vărsa sânge nevinovat în locul acesta şi dacă nu veţi merge după alţi dumnezei, spre nenorocirea voastră, numai aşa vă voi lăsa să locuiţi în locul acesta, în ţara pe care am dat-o părinţilor voştri, din veşnicie în veşnicie.

8. Dar iată că voi vă hrăniţi cu nădejdi înşelătoare care nu slujesc la nimic.

9. Cum? Furaţi, ucideţi, preacurviţi, juraţi strâmb, aduceţi tămâie lui Baal, mergeţi după alţi dumnezei pe care nu-i cunoaşteţi!…

10. Şi apoi veniţi să vă înfăţişaţi înaintea Mea, în Casa aceasta peste care este chemat Numele Meu, şi ziceţi: „Suntem izbăviţi!”… ca iarăşi să faceţi toate aceste urâciuni!

Oamenii despre care se vorbeşte aici făceau toate aceste păcate şi apoi veneau la templu, să se „închine” înaintea Dumnezeului adevărat şi să Îi ceară iertare pentru păcate! Dar Dumnezeu nu S-a lăsat batjocorit. El le-a spus că, dacă nu îşi vor schimba căile şi mai ales atitudinea faţă de cei slabi, vor fi aspru pedepsiţi. Cât de mult se înşelau când credeau că puteau păcătui mai departe nestingheriţi pentru că religia organizată şi ritualurile ei puteau să le acopere păcatele!

Ellen G. White prezintă astfel atitudinea Domnului şi remediul Său pentru cei care stăruiau în păcat: „Reticenţa Domnului de a pedepsi se vede aici clar. El Îşi opreşte judecăţile, insistând pe lângă cel care nu se pocăieşte. Acela care face «milă, judecată şi dreptate pe pământ» tânjeşte după copiii Săi greşiţi; El caută să-i înveţe pe toate căile posibile calea vieţii veşnice (Ieremia 9:24). (…) El lămureşte faptul că nenorocirea iminentă putea fi prevenită numai printr-o reformă completă a inimii. Încrederea pe care şi-o puneau în templu şi în serviciile lui avea să fie zadarnică. Ritualurile şi ceremoniile nu puteau ispăşi păcatul. În pofida declaraţiei lor că erau poporul ales al lui Dumnezeu, numai reforma inimii şi a practicii vieţii îi putea scăpa de consecinţa inevitabilă a păcătuirii continue.” – Profeţi şi regi, p. 413-414

În ce situaţii concrete suntem şi noi, cei de astăzi, vinovaţi de ipocrizie? Ce ar trebui să facem? Cursuri pentru sănătate spirituală pe SOLASCRIPTURA.RO