Cercetătorii Bibliei au identificat de multă vreme asemănările dintre legământul lui Israel cu Dumnezeu și alte tratate de tip legământ încheiate între diferite împărății. Această paralelă nu ar trebui să fie surprinzătoare. Efectiv Domnul lucra cu poporul Său într-un cadru pe care acesta îl putea înțelege. În același timp, ideea de legământ, o înțelegere legală între două părți, cu reguli, stipulații și reglementări, poate părea foarte rece și formală. Deși elementul „legal” trebuie într-adevăr să existe (Dumnezeu este Dătătorul „legii”), el nu este suficient de cuprinzător încât să acopere dimensiunile reale ale tipului de relație pe care Dumnezeu îl voia cu poporul Lui. Astfel, în Deuteronomul  sunt folosite alte imagini pentru a zugrăvi aceeași idee a legământului dintre Dumnezeu și Israel, dar numai pentru a-i adăuga noi dimensiuni.

 

6. Ce imagini sunt folosite în versetele următoare pentru a ne ajuta să descoperim ce fel de relație Și-a dorit Dumnezeu cu poporul Lui?

 

Deuteronomul 8:5

„Recunoaşte dar în inima ta că Domnul, Dumnezeul tău, te mustră cum mustră un om pe copilul lui”.

 

Deuteronomul 14:1

„Voi sunteţi copiii Domnului, Dumnezeului vostru. Să nu vă faceţi crestături şi să nu vă radeţi între ochi pentru un mort”.

 

Deuteronomul 32:6

„Pe Domnul Îl răsplătiţi astfel?! Popor nechibzuit şi fără înţelepciune! Nu este El oare Tatăl tău, care te-a făcut, Te-a întocmit şi ţi-a dat fiinţă?”

 

Deuteronomul 32:18-20

„18 Ai părăsit Stânca cea care te-a născut Şi ai uitat pe Dumnezeul care te-a întocmit. 19 Domnul a văzut lucrul acesta şi S-a mâniat, S-a supărat pe fiii şi fiicele Lui. 20 El a zis: ‘Îmi voi ascunde Faţa de ei Şi voi vedea care le va fi sfârşitul, Căci sunt un neam stricat, Sunt nişte copii necredincioşi”.

 

7. Ce alte exemple ne sunt prezentate în versetele de mai jos care subliniază alte aspecte ale relației de legământ?

 

Deuteronomul 4:20

„Dar pe voi, Domnul v-a luat şi v-a scos din cuptorul de fier al Egiptului, ca să-I fiţi un popor pus deoparte, cum sunteţi azi”.

 

Deuteronomul 32:9

„Căci partea Domnului este poporul Lui, Iacov este partea Lui de moştenire”.

 

În fiecare exemplu există noțiunea de familie, care, în mod ideal, ar trebui să fie cea mai apropiată, cea mai strânsă și cea mai iubitoare legătură interumană. Dumnezeu Și-a dorit dintotdeauna acest gen de relație cu poporul Lui. Chiar și după ce ei L-au tăgăduit și L-au părăsit în mod rușinos când Se afla pe cruce, după ce a înviat, Isus le-a spus femeilor venite la mormânt: „Duceți-vă de spuneți fraților Mei să meargă în Galileea; acolo Mă vor vedea” (Matei 28:10). El S-a referit la ucenicii Săi ca la „frații Mei”, un exemplu de dragoste și de har. În esență, relația dintre Dumnezeu și omenire a fost dintotdeauna bazată pe har și pe dragoste, oferite, desigur, celor care nu merită.

 

Ce fel de relație ai cu Dumnezeu? Cum poți să o faci să devină și mai profundă și să înveți să-L iubești și, în același timp, să înțelegi obligația legământului de a asculta de Legea Sa? De ce aceste două noțiuni, dragostea și Legea, nu sunt contradictorii, ci complementare?

 

 

Cursuri pentru sănătate spirituală pe SOLASCRIPTURA.RO