Persecutorul creștinilor

Saul din Tars este menţionat prima dată în cartea Faptele apostolilor în relatarea despre uciderea lui Ştefan cu pietre (Faptele 7:58) şi în legătură cu persecuţia mai amplă declanşată în Ierusalim (Faptele 8:15). Petru, Ştefan, Filip şi Pavel sunt protagoniştii acestei cărţi, deoarece ei au luat parte la evenimentele premergătoare răspândirii credinţei creştine dincolo de hotarele lumii iudaice. Ştefan are o importanţă aparte, pentru că propovăduirea şi martiriul lui se pare că au avut un impact extraordinar asupra lui Saul.

Ştefan era un evreu vorbitor de greacă şi unul dintre primii şapte diaconi (Faptele 6:36). Conform relatării din Faptele apostolilor, câţiva iudei veniţi din diaspora şi stabiliţi la Ierusalim (Faptele 6:9) au început o discuţie în contradictoriu cu Ştefan pe tema celor predicate de acesta despre Isus.

1. Ce acuzaţii i-au fost aduse lui Ștefan? La ce alte acuzaţii ne trimit ele cu gândul? Faptele 6:9-15; Matei 26:59-61.

Faptele apostolilor 6:9-15
9. Unii din sinagoga numită a izbăviţilor, a cirinenilor şi a alexandrinilor, împreună cu nişte iudei din Cilicia şi din Asia, au început o ceartă de vorbe cu Ştefan;
10. dar nu puteau să stea împotriva înţelepciunii şi Duhului cu care vorbea el.
11. Atunci au pus la cale pe nişte oameni să zică: „Noi l-am auzit rostind cuvinte de hulă împotriva lui Moise şi împotriva lui Dumnezeu.”
12. Au întărâtat norodul, pe bătrâni şi pe cărturari, au năvălit asupra lui, au pus mâna pe el şi l-au dus în sobor.
13. Au scos nişte martori mincinoşi care au zis: „Omul acesta nu încetează să spună cuvinte de hulă împotriva acestui Locaş Sfânt şi împotriva Legii. 14. În adevăr, l-am auzit zicând că acest Isus din Nazaret va dărâma Locaşul acesta şi va schimba obiceiurile pe care ni le-a dat Moise.”
15. Toţi cei ce şedeau în sobor s-au uitat ţintă la Ştefan, şi faţa lui li s-a arătat ca o faţă de înger.

Matei 26:59-61
59. Preoţii cei mai de seamă, bătrânii şi tot soborul căutau vreo mărturie mincinoasă împotriva lui Isus, ca să-L poată omorî.
60. Dar n-au găsit niciuna, măcar că s-au înfăţişat mulţi martori mincinoşi. La urmă au venit doi
61. şi au spus: „Acesta a zis: „Eu pot să stric Templul lui Dumnezeu şi să-l zidesc iarăşi în trei zile.”

Ostilitatea aprinsă faţă de cele predicate de Ştefan pare a avea două cauze. În primul rând, Ştefan i-a înfuriat pe oponenţii săi, fiindcă nu punea accentul principal pe lucrurile care deveniseră esenţa iudaismului şi care erau considerate simbolurile identităţii religioase şi naţionale: legea iudaică şi templul. În al doilea rând, pe lângă faptul că diminua importanţa acestor embleme ale credinţei iudaice, el Îl aşeza în locul lor pe Isus, Mesia cel răstignit şi înviat.

Nu e de mirare că Ştefan a stârnit mânia lui Saul, fariseul (Filipeni 3:36), care, după zelul cu care se împotrivea creştinilor, făcea parte dintr-o grupare strictă şi militantă a fariseilor, caracterizată de fervoare revoluţionară. Crezând că marile profeţii legate de Împărăţia lui Dumnezeu (Daniel 2; Zaharia 8:23; Isaia 40 – 55) urmau să se împlinească în curând, a considerat probabil că era de datoria lui să-L ajute pe Dumnezeu să le aducă la îndeplinire, iar calea era curăţarea Israelului de corupţia religioasă şi de ideea că Isus era Mesia.

Filipeni 3:3-6
3. Căci cei tăiaţi împrejur suntem noi care slujim lui Dumnezeu prin Duhul lui Dumnezeu, care ne lăudăm în Hristos Isus şi care nu ne punem încrederea în lucrurile pământeşti.
4. Măcar că eu aş avea pricină de încredere chiar în lucrurile pământeşti. Dacă altul crede că se poate încrede în lucrurile pământeşti, eu şi mai mult;
5. eu, care sunt tăiat împrejur a opta zi, din neamul lui Israel, din seminţia lui Beniamin, evreu din evrei; în ce priveşte Legea, fariseu;
6. în ce priveşte râvna, prigonitor al Bisericii; cu privire la neprihănirea pe care o dă Legea, fără prihană.

Cum putem învăța să ne temperăm zelul pentru a nu ajunge în situația lui Saul?