„Pleacă de la mine!”
Prima oară când Îl întâlnim pe Petru, aflăm că era pescar pe Marea Galileei (Matei 4:18; Marcu 1:16 și Luca 5:1-11). Trudise toată noaptea și nu prinsese nimic. Dar a ascultat împreună cu ceilalți pescari îndemnul lui Isus de a se întoarce pe lac și de a mai încerca o dată. Cât de uluiți trebuie să fi fost când au prins atât de mulţi pești, încât corăbiile au început să li se scufunde! Oare ce s-a petrecut în mintea lor după această minune?
Matei 4:18
Pe când trecea pe lângă Marea Galileii, Isus a văzut doi fraţi: pe Simon, zis Petru, şi pe fratele său Andrei, care aruncau o mreajă în mare; căci erau pescari.Marcu 1:16
Pe când trecea Isus pe lângă Marea Galileii, a văzut pe Simon şi pe Andrei, fratele lui Simon, aruncând o mreajă în mare, căci erau pescari.
1. Citește Luca 5:1-9. Ce ne spun cuvintele lui Petru din versetul 8 despre el? Ce căutări spirituale putem presupune că avea?
Luca 5:1-11
1. Pe când Se afla lângă lacul Ghenezaret şi Îl îmbulzea norodul ca să audă Cuvântul lui Dumnezeu,
2. Isus a văzut două corăbii la marginea lacului; pescarii ieşiseră din ele să-şi spele mrejele.
3. S-a suit într-una din aceste corăbii, care era a lui Simon: şi l-a rugat s-o depărteze puţin de la ţărm. Apoi a şezut jos şi învăţa pe noroade din corabie.
4. Când a încetat să vorbească, a zis lui Simon: „Depărteaz-o la adânc şi aruncaţi-vă mrejele pentru pescuire.”
5. Drept răspuns, Simon I-a zis: „Învăţătorule, toată noaptea ne-am trudit şi n-am prins nimic; dar, la cuvântul Tău, voi arunca mrejele!”
6. După ce le-au aruncat, au prins o aşa de mare mulţime de peşti că începeau să li se rupă mrejele.
7. Au făcut semn tovarăşilor lor care erau în cealaltă corabie să vină să le ajute. Aceia au venit, şi au umplut amândouă corăbiile, aşa că au început să se afunde corăbiile.
8. Când a văzut Simon Petru lucrul acesta, s-a aruncat la genunchii lui Isus şi I-a zis: „Doamne, pleacă de la mine, căci sunt un om păcătos.”
9. Fiindcă îl apucase spaima, pe el şi pe toţi cei ce erau cu el, din pricina pescuirii pe care o făcuseră.
10. Tot aşa şi pe Iacov şi pe Ioan, fiii lui Zebedei, tovarăşii lui Simon. Atunci Isus i-a zis lui Simon: „Nu te teme; de acum încolo vei fi pescar de oameni.”
11. Ei au scos corăbiile la mal, au lăsat totul şi au mers după El.
Înainte de această minune, la îndemnul Său de a arunca din nou mrejele, el a spus (deși cu neîncredere, fiindcă nu prinseseră nimic): „La cuvântul Tău, voi arunca mrejele!” Deducem că el știa deja ceva despre Domnul Isus și că informațiile pe care le avea l-au determinat să-L asculte. Avem de altfel dovezi că Petru petrecuse ceva timp în compania Sa anterior acestui eveniment.
Un indiciu se găsește în Luca 5:3, unde ni se spune ce s-a petrecut înainte de minunea cu peștii: „[Isus] S-a suit într-una din aceste corăbii, care era a lui Simon, şi l-a rugat s-o depărteze puțin de la țărm. Apoi, a şezut jos şi învăța pe noroade din corabie.” Probabil că Petru a fost impresionat de aceste învățături ale lui Isus.
Mai târziu, după minune, se pare că și-a dat seama că Isus era mai mult decât un om, era un sfânt, atât de diferit de el, un păcătos. Această conștientizare a stării lui de om păcătos și dispoziția sa de a admite public acest fapt ne dovedesc că a avut o atitudine deschisă față de Domnul. Nu ne mai mirăm atunci că a fost chemat ca ucenic! În pofida metehnelor lui (numeroase, de altfel), Petru era un om spiritual, gata să-L urmeze pe Domnul, oricât l-ar fi costat aceasta.
Citește Luca 5:11. Ce ni se spune despre angajamentul pe care îl așteaptă Isus de la noi? Ce ne spune faptul că pescarii și-au abandonat mrejele tocmai când erau pline?
Cursuri pentru sănătate spirituală pe SOLASCRIPTURA.RO
