Teodiceea

Citeşte Romani 3:1-4. Afirmaţiile acestea apar în cadrul discuţiei despre necredinţa unora din poporul lui Dumnezeu. De fapt, despre ce problemă universală vorbeşte Pavel aici? Cum trebuie să fie găsit Dumnezeu?

Romani 3:1-4
1. Care este deci întâietatea iudeului sau care este folosul tăierii împrejur?
2. Oricum, sunt mari. Şi, mai întâi de toate, prin faptul că lor le-au fost încredinţate cuvintele lui Dumnezeu.
3. Şi ce are a face dacă unii n-au crezut? Necredinţa lor va nimici ea credincioşia lui Dumnezeu?
4. Nicidecum! Dimpotrivă, Dumnezeu să fie găsit adevărat, şi toţi oamenii să fie găsiţi mincinoşi, după cum este scris: „Ca să fii găsit neprihănit în cuvintele Tale şi să ieşi biruitor când vei fi judecat.”

Pavel citează din Psalmii 51:4 şi reia un motiv care apare în mai multe locuri din Scriptură: răul existent în lume nu contrazice faptul că Dumnezeu este bun – o concepţie care poartă numele de teodicee. Este problema veche de când lumea la care am făcut referire în studiul din această săptămână. De altfel, marea luptă în sine este o teodicee. Miza ei este să demonstreze înaintea oamenilor, îngerilor şi întregului univers că Dumnezeu este bun.

„Toate întrebările cu privire la adevăr şi eroare care s-au ivit pe parcursul îndelungatei controverse au fost acum clarificate. Consecinţele rebeliunii, efectele înlăturării poruncilor divine au fost expuse în faţa tuturor fiinţelor create. Rezultatele stăpânirii lui Satana, în contrast cu guvernarea lui Dumnezeu, au fost văzute de întregul univers. Pe Satana l-au condamnat propriile fapte. înţelepciunea lui Dumnezeu, dreptatea şi bunătatea Lui sunt pe deplin reabilitate. Se vede că toate acţiunile Sale din cadrul marii lupte au fost canalizate spre binele veşnic al poporului Său şi spre binele tuturor lumilor create de El.” – Ellen G. White, Tragedia veacurilor, ed. 2011, p. 550

Oricât de dificil ni s-ar părea de înţeles, din cauză că ne-am obişnuit atât de mult cu păcatul şi cu suferinţa (şi dacă nouă ne este greu, gândeşte-te cât de greu i s-a părut lui Iov!), când toate acestea se vor sfârşi, vom putea vedea bunătatea şi dreptatea lui Dumnezeu, dragostea şi corectitudinea Sa în toată purtarea Sa faţă de oameni şi faţă de Satana, precum şi în modul în care a tratat păcatul. Aceasta nu înseamnă că tot ce se petrece în lume este bun; bineînţeles că nu este! Înseamnă doar că Dumnezeu urmăreşte să rezolve criza în cel mai eficient mod posibil. Iar când o va rezolva definitiv, cu toţii vom declara: „Mari şi minunate sunt lucrările Tale, Doamne, Dumnezeule Atotputernic! Drepte şi adevărate sunt căile Tale, împărate al neamurilor!” (Apocalipsa 15:3).

De ce este important să-L lăudăm pe Dumnezeu încă de aici, în ciuda încercărilor care ni se par atât de greu de suportat? Cursuri pentru sănătate spirituală pe SOLASCRIPTURA.RO