Misiunea bisericii în aşteptarea revenirii Domnului

Citeşte Iacov 2:14-26. Ce anume nu trebuie să pierdem din vedere în aşteptarea reveni Domnului?

Iacov 2:14-26
14. Fraţii mei, ce-i foloseşte cuiva să spună că are credinţă, dacă n-are fapte? Poate oare credinţa aceasta să-l mântuiască?
15. Dacă un frate sau o soră sunt goi şi lipsiţi de hrana de toate zilele,
16. şi unul dintre voi le zice: „Duceţi-vă în pace, încălziţi-vă şi săturaţi-vă!”, fără să le dea cele trebuincioase trupului, la ce i-ar folosi?
17. Tot aşa şi credinţa: dacă n-are fapte, este moartă în ea însăşi.
18. Dar va zice cineva: „Tu ai credinţa, şi eu am faptele. Arată-mi credinţa ta fără fapte, şi eu îţi voi arăta credinţa mea din faptele mele.”
19. Tu crezi că Dumnezeu este unul şi bine faci; dar şi dracii cred… şi se înfioară!
20. Vrei, dar, să înţelegi, om nesocotit, că credinţa fără fapte este zadarnică?
21. Avraam, părintele nostru, n-a fost el socotit neprihănit prin fapte, când a adus pe fiul său Isaac jertfă pe altar?
22. Vezi că credinţa lucra împreună cu faptele lui, şi, prin fapte, credinţa a ajuns desăvârşită.
23. Astfel s-a împlinit Scriptura care zice: „Avraam a crezut pe Dumnezeu, şi i s-a socotit ca neprihănire”; şi el a fost numit „prietenul lui Dumnezeu.”
24. Vedeţi, dar, că omul este socotit neprihănit prin fapte, şi nu numai prin credinţă.
25. Tot aşa, curva Rahav: n-a fost socotită şi ea neprihănită prin fapte, când a găzduit pe soli şi i-a scos afară pe altă cale?
26. După cum trupul fără duh este mort, tot aşa şi credinţa fără fapte este moartă.

Când ucenicii admirau frumuseţea templului, Isus le-a îndreptat atenţia spre starea bisericii şi spre misiunea ei într-o lume care piere. Biserica există pentru că există o misiune, şi nu invers.

Conform Statutului de organizare a Conferinţei Generale (Working Policy, A05), misiunea Bisericii Adventiste de Ziua a Șaptea este aceea „de a face ucenici din toate popoarele, vestind Evanghelia veşnică [Evanghelia Împărăţiei (Matei 24:14)] în contextul mesajelor celor trei îngeri din Apocalipsa 14:6-12, conducându-i pe oameni să Îl primească pe Isus ca Mântuitor personal şi să se alăture bisericii rămăşitei, învăţându-i să-I slujească Domnului şi pregătindu-i pentru apropiata Sa venire”. Predicarea, învăţarea şi vindecarea sunt metodele menţionate pentru îndeplinirea acestei misiuni. La punctul „Vindecare”, Statutul de organizare notează: „Noi afirmăm principiile biblice ale bunăstării întregii fiinţe şi, ca urmare, facem o prioritate din păstrarea sănătăţii şi din vindecarea celor bolnavi, iar prin lucrarea noastră de slujire a celor bolnavi şi oprimaţi, colaborăm cu Creatorul în lucrarea Sa milostivă de refacere şi de vindecare.”

Studiul din acest trimestru a pornit de la ideea că Isus doreşte să restaureze chipul Său în oameni şi să facă din urmaşii Săi nişte instrumente de restaurare completă a omenirii. „Lumea are nevoie astăzi de ceea ce a avut nevoie şi acum o mie nouă sute de ani – o descoperire a lui Hristos. Se cere o mare lucrare de reformă, şi numai prin harul lui Hristos se poate împlini această lucrare de vindecare – fizică, mintală şi spirituală.” – Ellen G. White, Divina vindecare, ed. 2010, p. 98

În urma unui seminar despre lucrarea lui Isus ca model de misiune pentru biserica Sa din timpul sfârşitului, un membru al bisericii a declarat următoarele: „În zona noastră, oamenii nu sunt foarte receptivi la idei şi metode noi. Seminarul la care am participat săptămâna aceasta, despre metoda lui Isus de a lucra, nu este chiar o noutate. Ştiam lucrurile acestea. Doar că le-am uitat.”

„Credinţa fără fapte este moartă.” În ce situaţii de viaţă ai descoperit acest adevăr, al relaţiei strânse dintre credinţă şi fapte? Cum ajută faptele la creşterea credinţei? Cursuri pentru sănătate spirituală pe SOLASCRIPTURA.RO