Un gând de încheiere

La fel ca toţi ceilalţi evanghelişti, şi Matei a scris despre învierea lui Isus. Şi tot ca ei, nu a scris aproape nimic despre semnificaţia acestei învieri. Deşi au descris evenimentul, Matei, Marcu, Luca şi Ioan nu ne-au dat nicio explicaţie teologică, în ciuda locului central pe care îl ocupă în credinţa creştină. De abia în scrierile lui Pavel găsim o explicaţie detaliată a semnificaţiei învierii. „Dar acum, Hristos a înviat din morţi, pârga celor adormiţi. Căci, dacă moartea a venit prin om, tot prin om a venit şi învierea morţilor. Şi, după cum toţi mor în Adam, tot aşa, toţi vor învia în Hristos” (1 Corinteni 15:20-22). De asemenea, Pavel a scris că noi am fost „îngropaţi împreună cu El prin botez şi înviaţi în El şi împreună cu El prin credinţa în puterea lui Dumnezeu, care L-a înviat din morţi” (Coloseni 2:12). Şi Petru are ceva de spus cu privire la acest subiect crucial: „Icoana aceasta închipuitoare vă mântuieşte acum pe voi, şi anume botezul, care nu este o curăţire de întinăciunile trupeşti, ci mărturia unui cuget curat înaintea lui Dumnezeu prin învierea lui Isus Hristos” (1 Petru 3:21). Deşi nu ştim de ce scriitorii evangheliilor nu au dat o explicaţie detaliată, unii cercetători biblici au văzut în aceasta o dovadă în plus a autenticităţii şi a veridicităţii relatărilor lor. Ei au scris la mulţi ani după trecerea evenimentelor relatate. De ce nu au folosit această ocazie pentru a prezenta în mod amănunţit ce voiau ei să creadă oamenii despre înviere? Dacă totul a fost o înşelătorie sau o invenţie, de ce nu au profitat de ocazie pentru a-i da semnificaţia pe care o doreau? Dimpotrivă, ei au relatat evenimentele în mod simplu, fără să încerce să le împodobească sau să le încarce cu explicaţii teologice în legătură cu presupusa însemnătate a celor petrecute.

Cursuri pentru sănătate spirituală pe SOLASCRIPTURA.RO