Citeşte Matei 27:11-26. De ce au făcut iudeii această alegere şi care au fost implicaţiile ei?

Matei 27:11-26
11. Isus S-a înfăţişat înaintea dregătorului. Dregătorul L-a întrebat: „Eşti Tu „Împăratul iudeilor”?” „Da”, i-a răspuns Isus, „sunt.”
12. Dar n-a răspuns nimic la învinuirile preoţilor celor mai de seamă şi bătrânilor.
13. Atunci Pilat I-a zis: „N-auzi de câte lucruri Te învinuiesc ei?”
14. Isus nu i-a răspuns la niciun cuvânt, aşa că se mira foarte mult dregătorul.
15. La fiecare praznic al Paştilor, dregătorul avea obicei să sloboadă norodului un întemniţat pe care-l voiau ei.
16. Pe atunci aveau un întemniţat vestit, numit Baraba.
17. Când erau adunaţi la un loc, Pilat le-a zis: „Pe care voiţi să vi-l slobod? Pe Baraba sau pe Isus, care Se numeşte Hristos?”
18. Căci ştia că din pizmă dăduseră pe Isus în mâinile lui.
19. Pe când stătea Pilat pe scaun la judecată, nevasta sa a trimis să-i spună: „Să n-ai nimic a face cu Neprihănitul acesta; căci azi am suferit mult în vis din pricina Lui.”
20. Preoţii cei mai de seamă şi bătrânii au înduplecat noroadele să ceară pe Baraba, iar pe Isus să-L omoare.
21. Dregătorul a luat cuvântul şi le-a zis: „Pe care din amândoi voiţi să vi-l slobod?” „Pe Baraba”, au răspuns ei.
22. Pilat le-a zis: „Dar ce să fac cu Isus, care Se numeşte Hristos?” „Să fie răstignit!”, i-au răspuns cu toţii.
23. Dregătorul a zis: „Dar ce rău a făcut?” Ei au început să strige şi mai tare: „Să fie răstignit!”
24. Când a văzut Pilat că n-ajunge la nimic, ci că se face mai multă zarvă, a luat apă, şi-a spălat mâinile înaintea norodului şi a zis: „Eu sunt nevinovat de sângele Neprihănitului acestuia. Treaba voastră!”
25. Şi tot norodul a răspuns: „Sângele Lui să fie asupra noastră şi asupra copiilor noştri.”
26. Atunci Pilat le-a slobozit pe Baraba; iar pe Isus, după ce a pus să-L bată cu nuiele, L-a dat în mâinile lor, ca să fie răstignit.

Tâlharul Baraba era cel care ar fi trebuit crucificat pe crucea din mijloc. Este posibil ca tâlharii crucificaţi de o parte şi de alta să fi fost asociaţii lui. Baraba nu era prenumele, ci numele lui de familie. Bar însemna „fiul lui”, aşa cum Simon bar Iona însemna „Simon fiul lui Iona”, sau Bartolomeu însemna „fiul lui Tolomeu”. Baraba însemna „fiul lui aba”, adică „fiul tatălui”. Multe manuscrise timpurii menţionează prenumele lui Baraba ca fiind Yeshua (Isus). Yeshua era un nume obişnuit la vremea aceea, care însemna „Yahweh mântuieşte”. Astfel, numele lui Baraba mergea pe linia „Yahwe mântuieşte, fiul tatălui”.

„Acest om pretinsese că este Mesia. El îşi arogase autoritatea de a stabili o nouă ordine a lucrurilor pentru a îndrepta lumea. Amăgit fiind de Satana, el pretindea că tot ceea ce obţinea prin furt şi jaf era proprietatea lui. Prin mijloace satanice, el făcuse lucruri extraordinare, îşi câştigase simpatia poporului şi stârnise revolta împotriva conducerii romane. Sub masca entuziasmului religios, era un tâlhar gata de orice şi împietrit, dedat la răscoală şi cruzime. Dându-le oamenilor ocazia de a alege între acest om şi nevinovatul Mântuitor, Pilat a crezut că le trezeşte simţul dreptăţii. În opoziţie cu preoţii şi mai-marii norodului, el spera să le câştige simpatia pentru Hristos.” – Ellen G. White, Viaţa lui Iisus, p. 635 (733)

Pilat a greşit. Dacă nu se află sub influenţa Duhului Sfânt, care convinge de păcat, oamenii vor face în mod inevitabil alegeri spirituale greşite, aşa cum a făcut mulţimea aici. În cele din urmă, toţi avem de ales între Hristos şi Baraba, între Hristos şi lumea coruptă, între viaţă şi moarte. „Şi judecata aceasta stă în faptul că, odată venită Lumina în lume, oamenii au iubit mai mult întunericul decât lumina, pentru că faptele lor erau rele” (Ioan 3:19).

Analizează cu seriozitate alegerile pe care le faci şi încearcă să sesizezi care îţi este tendinţa – spre Hristos sau spre Baraba? Cursuri pentru sănătate spirituală pe SOLASCRIPTURA.RO