Isus în templu

După căderea omului în păcat, jertfele animale au fost mijlocul pe care l-a ales Dumnezeu pentru a-i explica lumii planul mântuirii prin har, prin credinţa în Mesia care urma să vină (Romani 4:13-16). Găsim dovada în Geneza 4, în istoria lui Cain şi a lui Abel şi a tragediei care a avut legătură cu închinarea (vezi şi Apocalipsa 14:7-12).

Când l-a numit pe Israel poporul Său ales, „o împărăţie de preoţi şi un neam sfânt” (Exodul 19:6), Dumnezeu a instituit şi serviciile de la sanctuar, ca o explicaţie a mântuirii. Prin tabernaculul din pustie, prin Templul lui Solomon şi prin templul zidit după întoarcerea din Babilon, Evanghelia a fost descoperită prin simbolurile care existau în serviciile de la sanctuar.

Dar, deşi fuseseră statornicite de Dumnezeu, templul şi ritualurile desfăşurate în el erau conduse de oameni degradaţi de păcat şi, din această cauză, corupţia a apărut chiar în cadrul serviciilor sacre pe care Dumnezeu le instituise ca să-Şi descopere dragostea şi harul faţă de o lume căzută.

în timpul lui Isus, lucrurile ajunseseră atât de pervertite de lăcomia şi de avariţia preoţilor (chiar cei cărora le fusese încredinţată administrarea slujbelor!), încât „în ochii oamenilor, sfinţenia serviciului de jertfă fusese în mare parte distrusă”. – Ellen G. White, Viaţa lui Iisus, p. 503 (590)

Cum Şi-a justificat Domnul Isus acţiunea de izgonire a vânzătorilor din curtea templului?

Matei 21:12-17
12. Isus a intrat în Templul lui Dumnezeu. A dat afară pe toţi cei ce vindeau şi cumpărau în Templu, a răsturnat mesele schimbătorilor de bani şi scaunele celor ce vindeau porumbei
13. şi le-a zis: „Este scris: „Casa Mea se va chema o casă de rugăciune.” Dar voi aţi făcut din ea o peşteră de tâlhari.”
14. Nişte orbi şi şchiopi au venit la El în Templu, şi El i-a vindecat.
15. Dar preoţii cei mai de seamă şi cărturarii, când au văzut minunile pe care le făcea, şi pe copii strigând în Templu şi zicând: „Osana, Fiul lui David!”, s-au umplut de mânie.
16. Şi I-au zis: „Auzi ce zic aceştia?” „Da”, le-a răspuns Isus. „Oare n-aţi citit niciodată cuvintele acestea: „Tu ai scos laude din gura pruncilor şi din gura celor ce sug”?”
17. Şi, lăsându-i, a ieşit afară din cetate şi S-a îndreptat spre Betania şi a mas acolo.

Ca în multe alte locuri, Isus a citat Scriptura pentru a-Şi justifica acţiunile, o dovadă în plus că noi, ca urmaşi ai Domnului, trebuie să facem din Biblie punctul central al întregii noastre perspective asupra lumii şi al sistemului nostru moral.

Pe lângă citarea Scripturii, El a vindecat prin minuni orbi şi infirmi de tot felul. Toate acestea au constituit o dovadă puternică a naturii şi a misiunii Sale divine. Cât de tragic este că tocmai aceia care ar fi trebuit să fie cei mai sensibili şi mai deschişi faţă de aceste dovezi au luptat cu cea mai mare înverşunare împotriva Lui! Temându-se să nu-şi piardă comoara pământească şi statutul de „administratori” şi de „gardieni” ai templului, mulţi au pierdut tocmai lucrul către care arătau serviciile de la templu: mântuirea prin Isus.

Cum ne putem asigura că nu lăsăm ca dorinţa noastră de a câştiga sau de a păstra ceva aici, pe pământ, fie chiar şi ceva bun, să pună în pericol ceea ce contează cu adevărat: viaţa veşnică prin Isus? Cursuri pentru sănătate spirituală pe SOLASCRIPTURA.RO