Locuitorii din Iuda căzuseră într-o apostazie adâncă şi păreau neînstare să prindă mesajul care li se transmitea. Atunci, Dumnezeu i-a cerut lui Ieremia să îndeplinească un act simbolic şocant care să-i conştientizeze de pericolul în care se aflau.

Citeşte Ieremia 19:1-15. Ce i s-a cerut lui Ieremia să facă şi care era semnificaţia acestui act?

Ieremia 19
1. Aşa a vorbit Domnul: „Du-te de cumpără de la un olar un vas de pământ şi ia cu tine pe câţiva din bătrânii poporului şi din bătrânii preoţilor.
2. Du-te în valea Ben-Hinom, care este la intrarea porţii olăriei, şi acolo să vesteşti cuvintele pe care ţi le voi spune.
3. Să spui: „Ascultaţi cuvântul Domnului, împăraţi ai lui Iuda şi locuitori ai Ierusalimului! Aşa vorbeşte Domnul oştirilor, Dumnezeul lui Israel: „Iată, voi aduce peste locul acesta o nenorocire care va face să ţiuie urechile oricui va auzi vorbindu-se de ea.
4. Pentru că M-au părăsit, au spurcat locul acesta, au adus în el tămâie altor dumnezei pe care nu-i cunoşteau nici ei, nici părinţii lor, nici împăraţii lui Iuda, şi au umplut locul acesta cu sânge nevinovat.
5. Au zidit şi înălţimi lui Baal, ca să ardă pe copiii lor în foc ca arderi de tot lui Baal: lucru pe care nici nu-l poruncisem, nici nu-l rânduisem şi nici nu-Mi trecuse prin minte.
6. De aceea, iată, vin zile, zice Domnul, când locul acesta nu se va mai numi Tofet, nici valea Ben-Hinom, ci se va numi valea Măcelului!
7. În locul acesta voi zădărnici sfatul lui Iuda şi al Ierusalimului; îi voi face să cadă ucişi de sabie înaintea vrăjmaşilor lor şi de mâna celor ce vor să le ia viaţa. Trupurile lor moarte le voi da hrană păsărilor cerului şi fiarelor pământului.
8. Voi face din cetatea aceasta o groază şi o batjocură; aşa că toţi cei ce vor trece pe lângă ea se vor îngrozi şi vor şuiera când vor vedea toate rănile ei.
9. Îi voi face să mănânce carnea fiilor şi fiicelor lor, aşa că îşi vor mânca unii carnea altora, în mijlocul necazului şi strâmtorării în care-i vor aduce vrăjmaşii lor şi cei ce vor să le ia viaţa.”
10. Să spargi apoi vasul, sub ochii oamenilor care vor merge cu tine.
11. Şi să le spui: „Aşa vorbeşte Domnul oştirilor: „Tocmai aşa voi zdrobi pe poporul acesta şi cetatea aceasta cum se sparge vasul unui olar, fără să poată fi făcut la loc. Şi morţii vor fi îngropaţi în Tofet din lipsă de loc pentru îngropare.
12. Aşa voi face locului acestuia – zice Domnul – şi locuitorilor lui, şi voi face cetatea aceasta ca Tofetul.
13. Casele Ierusalimului şi casele împăraţilor lui Iuda vor fi necurate ca Tofetul, toate casele pe acoperişul cărora se aducea tămâie întregii oştiri a cerurilor şi se turnau jertfe de băutură altor dumnezei!”
14. Ieremia s-a întors din Tofet, unde-l trimisese Domnul să prorocească. Apoi a stat în curtea Casei Domnului şi a zis întregului popor:
15. Aşa vorbeşte Domnul oştirilor, Dumnezeul lui Israel: „Iată, voi aduce peste cetatea aceasta şi peste toate cetăţile care ţin de ea toate nenorocirile pe care i le-am vestit mai dinainte, pentru că şi-au înţepenit gâtul ca să n-asculte cuvintele Mele.”

Ieremia a trebuit să se ducă la casa olarului din nou. De data aceasta însă, Domnul i-a cerut să-i ia cu el ca martori pe bătrânii şi preoţii lui Iuda (Ieremia 19:1). Având poziţia de conducători, ei erau responsabili pentru ce se întâmpla în ţară şi aveau nevoie să înţeleagă actul simbolic. Poarta olăriei (Ieremia 19:2), locul unde trebuia să spargă vasul, era situat, probabil, aproape de zona unde lucrau olarii şi era întrebuinţat ca loc de aruncat cioburile. În felul acesta, imaginea era şi mai impresionantă.

Ce se mai poate face cu un vas din lut sfărâmat? Dacă e doar crăpat, i se mai poate găsi o întrebuinţare, alta decât cea pentru care a fost creat. Dar lui Ieremia nu i s-a cerut să-l crape, ci să-l spargă, să-l facă imposibil de folosit. După ce a auzit cuvintele profetului şi a văzut gestul lui simbolic, poporul nu avea cum să nu priceapă avertizarea. E adevărat totuşi că a înţelege avertizarea şi a acţiona pe baza ei sunt două lucruri foarte diferite.

Lucrul şi mai înspăimântător este aparenta ireversibilitate a spargerii vasului. Cine mai poate repara un vas făcut bucăţele? Domnul le-a dat iudeilor o speranţă pentru viitor, însă, pentru moment, dacă nu se întorceau de la căile lor rele, urmau să piară împreună cu copiii lor. Toate locurile pe care le umpluseră cu aceste orori urmau să se umple cu trupurile lor moarte. Poate că adâncimile decăderii lor pot fi înţelese privind la asprimea pedepsei pe care şi-au atras-o singuri.

La ce anume te duce cu gândul profeţia distrugerii lui Iuda: la asprimea lui Dumnezeu sau la adâncimea degradării poporului? De ce? Cursuri pentru sănătate spirituală pe SOLASCRIPTURA.RO