Studiu suplimentar
„Creştinii evrei care trăiau în raza templului îngăduiau ca gândurile lor să se întoarcă la privilegiile deosebite ale iudeilor ca popor.
Când au văzut că biserica creştină se îndepărta de ceremoniile şi de tradiţiile iudaismului şi au perceput că sacralitatea deosebită cu care au fost învestite obiceiurile iudaice aveau în curând să fie pierdute din vedere în lumina noii credinţe, mulţi au fost cuprinşi de indignare pe Pavel, ca unul care a produs, în mare măsură, această schimbare.
Nici chiar ucenicii nu au fost cu totul pregătiţi să accepte cu dragă inimă decizia conciliului. Unii erau zeloşi pentru legea ceremonială şi l-au privit pe Pavel cu dezaprobare, deoarece au considerat că principiile sale cu privire la obligaţiile legii iudaice erau prea lejere.” – Ellen G. White, Faptele apostolilor, p. 197
Întrebări recapitulative
- Dincolo de chemarea lui Dumnezeu, ce anume din originea şi educaţia lui Pavel crezi că l-au ajutat să devină cel mai influent martor al Domnului Hristos, în primul secol creştin?
- Ce rol au jucat personalitatea şi trăsăturile de caracter ale lui Pavel în succesul lucrării sale? Daţi câteva exemple de situaţii, în care personalitatea şi caracterul său au influenţat hotărâtor rezultatul sau cursul evenimentelor la care a participat.
- Cum a influenţat experienţa propriei convertiri viaţa şi lucrarea ulterioară a apostolului Pavel? Dă câteva exemple!
- Care sunt cele cinci rezultate ale lucrării misionare autentice, desprinse din descrierea lucrării apostolului Pavel?
- Care trebuie să fie mesajul central al misiunii creştine şi de ce?
- Care au fost cele trei elemente centrale ale activităţii misionare desfăşurate de apostolul Pavel?
- Personal, cum percepi multiculturalismul din perspectiva lucrării misionare – ca pe o dificultate sau ca pe o oportunitate? De ce?
- Ce înţelegi prin termenul „contextualizare”, din perspectiva lucrării misionare? Cum este ilustrat acest principiu în activitatea apostolului Pavel. Ce învăţăm din exemplul său?
- Cum putem face distincţia între elementele esenţiale ale credinţei şi cele culturale, sociale sau conjuncturale? De ce este necesară această distincţie?
