Ce ştim despre originea şi educaţia celui care avea să devină apostolul Pavel?

Faptele 22:3, 25-28
3. „Eu sunt iudeu, născut în Tarsul Ciliciei; dar am fost crescut în cetatea aceasta, am învăţat la picioarele lui Gamaliel să cunosc cu de-amănuntul Legea părinţilor noştri şi am fost tot atât de plin de râvnă pentru Dumnezeu, cum sunteţi şi voi toţi azi.
25. Pe când îl legau cu curele, Pavel a zis sutaşului care era de faţă: „Vă este îngăduit să bateţi pe un roman care nu este osândit?”
26. La auzul acestor cuvinte, sutaşul s-a dus să dea de ştire căpitanului şi a zis: „Ce ai de gând să faci? Omul acesta este cetăţean roman.”
27. Şi, când a venit căpitanul, a zis lui Pavel: „Spune-mi, eşti roman?” „Da”, i-a răspuns el.
28. Căpitanul a zis: „Eu cu o mare sumă de bani am dobândit cetăţenia aceasta.” „Şi eu”, a zis Pavel, „sunt chiar născut roman.”

Faptele 18:3
Şi, fiindcă avea acelaşi meşteşug, a rămas la ei şi lucrau: meseria lor era facerea corturilor.

Faptele 23:6
Pavel, ca unul care ştia că o parte din adunare erau saduchei, iar alta farisei, a strigat în plin sobor: „Fraţilor, eu sunt fariseu, fiu de fariseu; din pricina nădejdii în învierea morţilor sunt dat în judecată.”

Filipeni 3:5
5. eu, care sunt tăiat împrejur a opta zi, din neamul lui Israel, din seminţia lui Beniamin, evreu din evrei; în ce priveşte Legea, fariseu;

Saul s-a născut în Tars, un oraş important aflat pe ruta comercială dintre Siria şi vestul Asiei (Faptele 22:3). Tarsul a fost un centru mul- ticultural al meşteşugurilor şi educaţiei şi locul în care a trăit, pentru scurt timp, renumitul orator şi senator roman, Cicero.

Probabil că a fost educat în şcoala de la sinagoga din Tars până la doisprezece ani, apoi a învăţat la Ierusalim, cu renumitul Rabban Gămăliei, rabban fiind un titlu onorific ce însemna „rabinul nostru” (Faptele 22:3). Conform obiceiului, a învăţat şi o meserie – confecţionarea de corturi (Faptele 18:3).

Pavel era fariseu (Filipeni 3:5). Fariseii („cei puşi deoparte”) erau cunoscuţi pentru insistenţa lor pe ideea că toate legile lui Dumnezeu, atât cele scrise în cărţile lui Moise, cât şi cele transmise oral de generaţiile de cărturari, erau obligatorii. Pavel nu a ascuns faptul că el şi tatăl său erau farisei (Faptele 23:6).

Pregătirea sa ca fariseu a fost un element important în lucrarea de mai târziu, ca misionar de succes pentru evrei şi pentru neamuri, pentru că i-a asigurat cunoştinţe detaliate din Vechiul Testament, singura Scriptură disponibilă atunci. Ea l-a familiarizat şi cu adăugirile şi cu dezvoltările aduse de cărturari legilor din Vechiul Testament El a fost astfel apostolul cel mai calificat pentru a discerne între adevărurile divine absolute, veşnice, bazate pe Scriptură şi adăugirile tradiţionale iudaice ulterioare, care nu erau obligatorii şi care puteau fi ignorate de urmaşii lui Isus dintre neamuri. Chestiunea aceasta era foarte importantă în viaţa bisericii primare. De altfel, rolul tradiţiei în biserică a rămas important până astăzi.

Care dintre convingerile noastre religioase par a intra cel mai mult în conflict cu societatea în care trăim? Ce putem face, în condiţiile date, pentru a nu ne compromite principiile? Cursuri pentru sănătate spirituală pe SOLASCRIPTURA.RO