Scriptura şi tradiţia (2 Tesaloniceni 3:6-8)
Studiul 13
Marti , 25 septembrie 2012
În timpul vieţii lui Isus pe pământ, Noul Testament nu fusese scris încă. Biblia pe care a folosit-o Isus era Vechiul Testament. Însă, încă de la început, urmaşii Săi au ascultat de cuvintele rostite de El (Matei 7:24-27). Cuvintele şi faptele Sale au continuat să se bucure de autoritate în biserică în anii care au urmat (1 Tesaloniceni 4:15, Faptele 20:35, 1 Corinteni 11:23-26). Apoi, prin inspiraţia Duhului Sfânt, apostolii au fost îndrumaţi să interpreteze corect cuvintele lui Isus şi semnificaţia faptelor Lui (Ioan 15:26,27; 16:13-15). Înainte de trecerea la odihnă a primei generaţii de creştini, scrierile apostolilor au ajuns pe aceeaşi treaptă cu scrierile profeţilor din Vechiul Testament şi puteau purta denumirea de „Scriptură” (2 Petru 3:2,16).
1 Tesaloniceni 4
15. Iată, în adevăr, ce vă spunem prin Cuvântul Domnului: noi cei vii, care vom rămâne până la venirea Domnului, nu vom lua-o înaintea celor adormiţi.Fapte 20
35. În toate privinţele v-am dat o pildă şi v-am arătat că, lucrând astfel, trebuie să ajutaţi pe cei slabi şi să vă aduceţi aminte de cuvintele Domnului Isus, care însuşi a zis: „Este mai ferice să dai decât să primeşti.”1 Corinteni 11
23. Căci am primit de la Domnul ce v-am învăţat; şi anume, că Domnul Isus, în noaptea în care a fost vândut, a luat o pâine. 24. Şi, după ce a mulţumit lui Dumnezeu, a frânt-o şi a zis: „Luaţi, mâncaţi; acesta este trupul Meu care se frânge pentru voi; să faceţi lucrul acesta spre pomenirea Mea.” 25. Tot astfel, după Cină, a luat paharul şi a zis: „Acest pahar este legământul cel nou în sângele Meu; să faceţi lucrul acesta spre pomenirea Mea, ori de câte ori veţi bea din el.” 26. Pentru că, ori de câte ori mâncaţi din pâinea aceasta şi beţi din paharul acesta, vestiţi moartea Domnului, până va veni El.Ioan 15
26. Când va veni Mângâietorul, pe care-L voi trimite de la Tatăl, adică Duhul adevărului, care purcede de la Tatăl, El va mărturisi despre Mine. 27. Şi voi, de asemenea, veţi mărturisi, pentru că aţi fost cu Mine de la început.Ioan 16
13. Când va veni Mângâietorul, Duhul adevărului, are să vă călăuzească în tot adevărul; căci El nu va vorbi de la El, ci va vorbi tot ce va fi auzit şi vă va descoperi lucrurile viitoare. 14. El Mă va proslăvi, pentru că va lua din ce este al Meu şi vă va descoperi. 15. Tot ce are Tatăl este al Meu; de aceea am zis că va lua din ce este al Meu şi vă va descoperi.2 Petru 3
2. ca să vă fac să vă aduceţi aminte de lucrurile vestite mai dinainte de sfinţii proroci şi de porunca Domnului şi Mântuitorului nostru, dată prin apostolii voştri. 16. ca şi în toate epistolele lui, când vorbeşte despre lucrurile acestea. În ele sunt unele lucruri grele de înţeles pe care cei neştiutori şi nestatornici le răstălmăcesc ca şi pe celelalte Scripturi, spre pierzarea lor.3. Ce include Pavel în conceptul de adevăr? 2 Tesaloniceni 3:6-8,14 Până la sosirea lui Pavel în Tesalonic, biserica primară considera învăţăturile lui Isus şi învăţăturile apostolilor ca autoritatea supremă.
2 Tesaloniceni 3
6. În Numele Domnului nostru Isus Hristos, vă poruncim, fraţilor, să vă depărtaţi de orice frate care trăieşte în neorânduială, şi nu după învăţăturile pe care le-aţi primit de la noi. 7. Voi înşivă ştiţi ce trebuie să faceţi ca să ne urmaţi; căci noi n-am trăit în neorânduială între voi. 8. N-am mâncat de pomană pâinea nimănui; ci, lucrând şi ostenindu-ne, am muncit zi şi noapte, ca să nu fim povară nimănui dintre voi. 14. Şi, dacă n-ascultă cineva ce spunem noi în această epistolă, însemnaţi-vi-l şi să n-aveţi niciun fel de legături cu el, ca să-i fie ruşine.Aceste învăţături mai purtau numele de tradiţie, denumire care nu avea neapărat o conotaţie negativă; tradiţia putea însemna cuvintele şi faptele lui Isus memorate de biserică şi, de asemenea, învăţăturile transmise de apostoli prin viu grai şi prin scrierile lor. Tradiţia era pentru ei în mare parte ceea ce este Scriptura astăzi pentru noi. Ea putea fi impusă şi trebuia să fie ascultată.
Pentru tesaloniceni, tradiţia nu cuprindea doar epistolele lui Pavel. Ea includea tot ce le spusese Pavel în perioada şederii sale în mijlocul lor şi, în aceeaşi măsură, faptele sale, pe care ei trebuiau să le imite. Faptul că apostolul a muncit din greu pentru a se întreţine a fost o dovadă că ţinea la tesaloniceni (1 Tesaloniceni 2:9) şi, mai mult decât atât, era o „tradiţie” sau o „învăţătură” pe care el se aştepta ca ei să o aplice în viaţa lor.
1 Tesaloniceni 2
9. Vă aduceţi aminte, fraţilor, de osteneala şi munca noastră. Cum lucram zi şi noapte, ca să nu fim sarcină niciunuia din voi, şi vă propovăduiam Evanghelia lui Dumnezeu.Pavel nu a lenevit când a fost în mijlocul lor; el nu a mâncat pe degeaba hrana lor. El a muncit „zi şi noapte” ca să nu fie povară pentru nimeni. Orice om din Tesalonic care nu trăia astfel era în „neorânduială.” Prin urmare, potrivit definiţiei lui Pavel, oamenii care trăiesc în neorânduială nu sunt doar aceia care tulbură biserica sau comunitatea, ci şi aceia care nu urmează învăţăturile sau practicile apostolilor.
Textele acestea ne arată cât de importante erau pentru tesaloniceni faptele lui Pavel. Deşi primise adevărul direct de la Domnul (Galateni 1:1), el aducea mărturie atât prin cuvintele sale, cât şi prin viaţa şi faptele sale. Cât de bine reflectă viaţa noastră adevărurile pe care le-am primit?
Galateni 1
1. Pavel, apostol nu de la oameni, nici printr-un om, ci prin Isus Hristos şi prin Dumnezeu Tatăl care L-a înviat din morţi, Cursuri pentru sănătate spirituală pe SOLASCRIPTURA.RO
