Politica religioasă
După moartea lui Solomon, lipsa de înţelepciune a lui Roboam, fiul său, a dus la dezbinarea naţiunii, avându-l pe Ieroboam la conducerea lui Israel, Regatul de Nord, şi pe Roboam la conducerea lui Iuda, Regatul de Sud (vezi 1 Regi 12).
1 Regi 12
1. Roboam s-a dus la Sihem, căci tot Israelul venise la Sihem să-l facă împărat. 2. Când a auzit lucrul acesta, Ieroboam, fiul lui Nebat, era tot în Egipt, unde fugise de împăratul Solomon, şi în Egipt locuia. 3. Au trimis să-l cheme. Atunci Ieroboam şi toată adunarea lui Israel au venit la Roboam şi i-au vorbit aşa: 4. „Tatăl tău ne-a îngreuiat jugul; acum tu uşurează această aspră robie şi jugul greu pe care l-a pus peste noi tatăl tău. Şi îţi vom sluji.” 5. El le-a zis: „Duceţi-vă şi întoarceţi-vă la mine peste trei zile.” Şi poporul a plecat. 4. Să nu-ţi faci chip cioplit, nici vreo înfăţişare a lucrurilor care sunt sus în ceruri, sau jos pe pământ, sau în apele mai de jos decât pământul. 5. Să nu te închini înaintea lor şi să nu le slujeşti; căci Eu, Domnul Dumnezeul tău, sunt un Dumnezeu gelos, care pedepsesc nelegiuirea părinţilor în copii, până la al treilea şi la al patrulea neam al celor ce Mă urăsc, 6. Împăratul Roboam s-a sfătuit cu bătrânii care fuseseră pe lângă tatăl său, Solomon, în timpul vieţii lui, şi a zis: „Ce mă sfătuiţi să răspund poporului acestuia?” 7. Şi iată ce i-au zis ei: „Dacă vei îndatora astăzi pe poporul acesta, dacă le faci ce cer şi dacă le vei răspunde cu vorbe binevoitoare, îţi vor sluji pe vecie.” 8. Dar Roboam a lăsat sfatul pe care i-l dădeau bătrânii şi s-a sfătuit cu tinerii care crescuseră cu el şi care erau împrejurul lui. 9. El a zis: „Ce mă sfătuiţi să răspund poporului acestuia, care-mi vorbeşte aşa: „Uşurează-ne jugul pe care l-a pus peste noi tatăl tău”?” 10. Şi iată ce i-au zis tinerii care crescuseră cu el: „Să spui aşa poporului acestuia care ţi-a vorbit astfel: „Tatăl tău ne-a îngreuiat jugul, tu uşurează-ni-l!” Să le vorbeşti aşa: „Degetul meu cel mic va fi mai gros decât coapsele tatălui meu. 11. Acum, tatăl meu a pus peste voi un jug greu, dar eu vi-l voi face şi mai greu; tatăl meu v-a bătut cu bice, dar eu vă voi bate cu scorpioni.” 12. Ieroboam şi tot poporul au venit la Roboam a treia zi, după cum zisese împăratul: „Întoarceţi-vă la mine peste trei zile!” 13. Împăratul a răspuns aspru poporului. A lăsat sfatul pe care i-l dăduseră bătrânii 14. şi le-a vorbit astfel, după sfatul tinerilor: „Tatăl meu v-a îngreuiat jugul, dar eu vi-l voi face şi mai greu; tatăl meu v-a bătut cu bice, dar eu vă voi bate cu scorpioni.” 15. Astfel împăratul n-a ascultat pe popor; căci lucrul acesta a fost cârmuit de Domnul, în vederea împlinirii cuvântului pe care-l spusese Domnul prin Ahia din Silo lui Ieroboam, fiul lui Nebat. 16. Când a văzut tot Israelul că împăratul nu-l ascultă, poporul a răspuns împăratului: „Ce parte avem noi cu David? Noi n-avem moştenire cu fiul lui Isai! La corturile tale, Israele! Acum vezi-ţi de casă, Davide!” Şi Israel s-a dus în corturile lui. 17. Copiii lui Israel care locuiau în cetăţile lui Iuda au fost singurii peste care a domnit Roboam. 18. Atunci împăratul Roboam a trimis la ei pe Adoram, care era mai mare peste biruri. Dar Adoram a fost ucis cu pietre de tot Israelul, şi a murit. Şi împăratul Roboam s-a grăbit să se suie într-un car, ca să fugă la Ierusalim. 19. Astfel s-a dezlipit Israel de casa lui David până în ziua de azi. 20. Tot Israelul, auzind că Ieroboam s-a întors, au trimis să-l cheme în adunare şi l-au făcut împărat peste tot Israelul. Seminţia lui Iuda a fost singura care a mers după casa lui David. 21. Roboam ajungând la Ierusalim, a strâns toată casa lui Iuda şi seminţia lui Beniamin, o sută optzeci de mii de oameni aleşi, buni pentru război, ca să lupte împotriva casei lui Israel şi s-o aducă înapoi sub stăpânirea lui Roboam, fiul lui Solomon. 22. Dar cuvântul lui Dumnezeu a vorbit astfel lui Şemaia, omul lui Dumnezeu: 23. „Vorbeşte lui Roboam, fiul lui Solomon, împăratul lui Iuda, şi întregii case a lui Iuda şi a lui Beniamin şi celuilalt popor şi spune-le: 24. „Aşa vorbeşte Domnul: „Nu vă suiţi şi nu faceţi război împotriva fraţilor voştri, copiii lui Israel! Fiecare din voi să se întoarcă acasă, căci de la Mine s-a întâmplat lucrul acesta.” Ei au ascultat de cuvântul Domnului şi s-au întors acasă, după cuvântul Domnului. 25. Ieroboam a zidit Sihemul pe muntele lui Efraim şi a locuit acolo; apoi a ieşit de acolo şi a zidit Penuel. 26. Ieroboam a zis în inima sa: „Împărăţia s-ar putea acum să se întoarcă la casa lui David. 27. Dacă poporul acesta se va sui la Ierusalim să aducă jertfe în Casa Domnului, inima poporului acestuia se va întoarce la domnul său, la Roboam, împăratul lui Iuda, şi mă vor omorî şi se vor întoarce la Roboam, împăratul lui Iuda.” 28. După ce s-a sfătuit, împăratul a făcut doi viţei de aur şi a zis poporului: „Destul v-aţi suit la Ierusalim; Israele! Iată Dumnezeul tău care te-a scos din ţara Egiptului.” 29. A aşezat unul din aceşti viţei la Betel, iar pe celălalt l-a pus în Dan. 30. Şi fapta aceasta a fost un prilej de păcătuire. Poporul se ducea să se închine înaintea unuia din viţei până la Dan. 31. Ieroboam a făcut o casă de înălţimi şi a pus preoţi luaţi din tot poporul, care nu făceau parte din fiii lui Levi. 32. A rânduit o sărbătoare în luna a opta, în ziua a cincisprezecea a lunii, ca sărbătoarea care se prăznuia în Iuda, şi a adus jertfe pe altar. Iată ce a făcut la Betel, ca să se aducă jertfe viţeilor pe care-i făcuse el. A pus în slujbă la Betel pe preoţii înălţimilor ridicate de el. 33. Şi a jertfit pe altarul pe care-l făcuse la Betel, în ziua a cincisprezecea a lunii a opta, lună pe care o alesese după bunul lui plac. A hotărât-o ca sărbătoare pentru copiii lui Israel şi s-a suit la altar să ardă tămâie.La scurt timp după ruptură, Ieroboam a condus Regatul de Nord pe o cale foarte periculoasă. El nu şi-a propus să-l conducă pe Israel de la închinarea adusă lui Dumnezeu la idolatrie, ci a acţionat din interese politice. El a înfiinţat două centre de închinare, unul la Betel şi unul la Dan. Ieroboam a pretins că încearcă să facă să le fie mai bine israeliţilor, să nu mai fie nevoiţi să meargă până la Ierusalim pentru a se închina. Viţeii de aur aveau pur şi simplu scopul de a fi o amintire vizuală a lui Dumnezeu (nu o reprezentare) şi de a face închinarea mai credibilă pentru israelitul de rând. Totuşi, această iniţiativă politică a condus la călcarea Celor Zece Porunci (Exod 20,4.5).
Exod 20
4. Să nu-ţi faci chip cioplit, nici vreo înfăţişare a lucrurilor care sunt sus în ceruri, sau jos pe pământ, sau în apele mai de jos decât pământul. 5. Să nu te închini înaintea lor şi să nu le slujeşti; căci Eu, Domnul Dumnezeul tău, sunt un Dumnezeu gelos, care pedepsesc nelegiuirea părinţilor în copii, până la al treilea şi la al patrulea neam al celor ce Mă urăsc,1. Ce asemănări pot fi observate între episodul cu viţelul de aur din Exod 32 şi viţeii de aur ai lui Ieroboam? 1 Regi 12,25-33
Este bine să fim inovatori în închinare şi să adaptăm închinarea la spiritul religios local, dar trebuie să fim foarte atenţi. Chiar şi o mică abatere de la porunca lămurită a lui Dumnezeu are urmări. În cazul lui Israel, viţeii de aur au condus naţiunea pe calea spre un păcat strigător la cer. Totuşi lucrurile nu s-au oprit acolo. Ieroboam a fost obligat să facă şi alte schimbări. El a vrut să oblige nişte leviţi care trăiau pe teritoriul lui să slujească drept preoţi la altarele nou înfiinţate. Însă ei au înţeles pericolele şi nu au fost dispuşi să calce poruncile lui Dumnezeu. Ca urmare, Ieroboam a fost constrâns să numească preoţi nişte oameni de rând care au degradat slujba sfântă (1 Regi 12,31.32).
Istoria schimbărilor politico-religioase ar fi trebuit să fie o avertizare pentru biserica creştină timpurie, dar s-au întâmplat aceleaşi lucruri. Poruncile divine au fost schimbate din cauza influenţelor politice sau sociale. Duminica a fost considerată ca fiind o nouă zi „sfântă”, în scopul de a face deosebire între creştini şi evrei. Venerarea sfinţilor a fost introdusă în scopul de a aduce elemente vizuale în închinarea credincioşilor veniţi dintre păgâni. Presiunile care au condus la schimbările acestea nu sunt limitate în niciun fel la timpul lui Ieroboam sau la timpul creştinismului timpuriu. Astăzi, ca biserică, ne confruntăm cu multe dificultăţi asemănătoare.
Cu ce fel de presiuni socio-politice se confruntă biserica ta? Cât de uşor eşti influenţat de ele? Cât de dispus eşti să faci compromisuri în lucrurile „mici”?
Cursuri pentru sănătate spirituală pe SOLASCRIPTURA.RO
