Lucrarea personală

Citeşte Ioan 15:12,13; Iacov 1:27 şi Galateni 6:2. Ce principiu amintit aici este esenţial în orice activitate serioasă de implicare în societate?

Ioan 15:12,13
12. Aceasta este porunca Mea: să vă iubiţi unii pe alţii, cum v-am iubit Eu.
13. Nu este mai mare dragoste decât să-şi dea cineva viaţa pentru prietenii săi.

Iacov 1:27
Religia curată şi neîntinată, înaintea lui Dumnezeu, Tatăl nostru, este să cercetăm pe orfani şi pe văduve în necazurile lor şi să ne păzim neîntinaţi de lume.

Galateni 6:2
Purtaţi-vă sarcinile unii altora şi veţi împlini astfel legea lui Hristos.

În mediul urban supraaglomerat, tindem să pierdem din vedere faptul că religia este personală. Ţinta lucrării în oraşele mari, ca de altfel în orice localitate, este aceea ca fiecare individ să dobândească o relaţie personală cu Hristos. Studiile arată că majoritatea convertiţilor Bisericii Adventiste de Ziua a Şaptea declară că s-au alăturat acesteia pentru că au avut o cunoştinţă adventistă. Şi, de regulă, prietenia, în special în cazul acţiunilor care au în vedere mântuirea oamenilor, implică moartea faţă de sine şi dispoziţia de a urmări binele altora.

Toate etapele lucrării noastre – „pregătirea terenului”, „semănatul”, îngrijirea „plantelor” până la „recoltat” şi păstrarea „recoltei” – au şanse mai mari de reuşită dacă avem o relaţie apropiată cu oamenii. Aşadar, să învăţăm cum să le fim prieteni, cum să-i ascultăm şi cum să-i iubim, Dacă lucrurile acestea sunt esenţiale pentru a ajunge la inima oamenilor de pretutindeni, cu cât sunt ele mai importante în zonele urbane, unde locuitorii se simt uitaţi de toţi şi pierduţi?

Elementul esenţial al lucrării în oraşe este grupa mică, iar aceasta poate lua forma „bisericii din casa ta”, ca în perioada Noului Testament (Faptele apostolilor 2:46), sau poate funcţiona ca atare în cadrul bisericii mai mari. Dacă într-un cartier sau într-o zonă nu există o biserică, dar există cel puţin trei adventişti de ziua a şaptea, acolo poate fi organizată o grupă mică. (Vezi Ellen G. White, Mărturii, vol. 7, pp. 21-22.)

Metoda aceasta este fundamentală pentru lucrarea din oraşe din mai multe motive. Un motiv este diversitatea culturală, etnică, lingvistică şi socio-economică pe care o întâlnim chiar şi în oraşele de mărime medie, cu sutele lor de categorii şi de subcategorii sociale. În absenţa grupelor mici care să ţintească fiecare segment de populaţie, misiunea lui Hristos nu va fi realizată.

Un alt motiv este acela că, în oraşe, credincioşilor le este dificil să-L urmeze pe Isus, Există multe presiuni, ispite şi contacte cu religii şi ideologii diverse. Unii credincioşi se resemnează şi pleacă din biserică, iar alţii se izolează pentru a se proteja emoţional, dar, astfel, devin insensibili la oamenii din jur care au nevoie de modele vii ale iubiri lui Isus.

Cursuri pentru sănătate spirituală pe SOLASCRIPTURA.RO