[luni, 6 iunie] Atacul asupra lui Iosif

 

 

Oricât de îngrozitoare ar fi, evenimentele care au urmat nu sunt greu de înțeles. Faptul de a fi înrudit și atât de aproape de cel pe care îl urăști generează inevitabil, mai devreme sau mai târziu, probleme. Și așa a fost și în cazul lui Iosif.

 

2. Ce ne învață acest episod despre cât de periculoasă și rea poate fi o inimă nenăscută din nou și ce putem ajunge să facem?

 

Geneza 37:12-36

„12 Fraţii lui Iosif se duseseră la Sihem, ca să pască oile tatălui lor. 13 Israel a zis lui Iosif: „Fraţii tăi pasc oile la Sihem! Vino, căci vreau să te trimit la ei.” „Iată-mă, sunt gata”, a răspuns el. 14 Israel i-a zis: „Du-te, rogu-te, şi vezi dacă fraţii tăi sunt sănătoşi şi dacă oile sunt bine şi adu-mi veşti.” L-a trimis astfel din Valea Hebronului şi Iosif a ajuns la Sihem. 15 Pe când rătăcea pe câmp, l-a întâlnit un om. Omul acela l-a întrebat: „Ce cauţi?” 16 „Caut pe fraţii mei”, a răspuns Iosif. „Spune-mi, te rog, unde pasc ei oile?” 17 Şi omul acela a zis: „Au plecat de aici, căci i-am auzit spunând: ‘Haidem la Dotan’.” Iosif s-a dus după fraţii săi şi i-a găsit la Dotan. 18 Ei l-au zărit de departe şi, până să se apropie de ei, s-au sfătuit să-l omoare. 19 Ei au zis unul către altul: „Iată că vine făuritorul de vise! 20 Veniţi acum, să-l omorâm şi să-l aruncăm într-una din aceste gropi; vom spune că l-a mâncat o fiară sălbatică şi vom vedea ce se va alege de visele lui.” 21 Ruben a auzit lucrul acesta şi l-a scos din mâinile lor. El a zis: „Să nu-i luăm viaţa!” 22 Ruben le-a zis: „Să nu vărsaţi sânge, ci mai bine aruncaţi-l în groapa aceasta care este în pustie şi nu puneţi mâna pe el.” Căci avea de gând să-l scape din mâinile lor şi să-l aducă înapoi la tatăl său. 23 Când a ajuns Iosif la fraţii săi, aceştia l-au dezbrăcat de haina lui, de haina cea pestriţă pe care o avea pe el. 24 L-au luat şi l-au aruncat în groapă. Groapa aceasta era goală: nu era apă în ea. 25 Apoi au şezut să mănânce. Ridicându-şi ochii, au văzut o ceată de ismaeliţi venind din Galaad; cămilele lor erau încărcate cu tămâie, cu leac alinător şi smirnă, pe care le duceau în Egipt. 26 Atunci, Iuda a zis fraţilor săi: „Ce vom câştiga să ucidem pe fratele nostru şi să-i ascundem sângele? 27 Veniţi mai bine să-l vindem ismaeliţilor şi să nu punem mâna pe el, căci este fratele nostru, carne din carnea noastră.” Şi fraţii lui l-au ascultat. 28 La trecerea negustorilor madianiţi, au tras şi au scos pe Iosif afară din groapă şi l-au vândut cu douăzeci de sicli de argint ismaeliţilor, care l-au dus în Egipt.29 Ruben s-a întors la groapă şi iată că Iosif nu mai era în groapă. El şi-a rupt hainele, 30 s-a întors la fraţii săi şi a zis: „Băiatul nu mai este! Ce mă voi face eu?” 31 Ei au luat atunci haina lui Iosif şi, junghiind un ţap, i-au muiat haina în sânge. 32 Au trimis tatălui lor haina cea pestriţă, punând să-i spună: „Iată ce am găsit! Vezi dacă este haina fiului tău sau nu.” 33 Iacov a cunoscut-o şi a zis: „Este haina fiului meu! O fiară sălbatică l-a mâncat! Da, Iosif a fost făcut bucăţi!” 34 Şi şi-a rupt hainele, şi-a pus un sac pe coapse şi a jelit multă vreme pe fiul său. 35 Toţi fiii şi toate fiicele lui au venit ca să-l mângâie, dar el nu voia să primească nicio mângâiere, ci zicea: „Plângând mă voi pogorî la fiul meu în Locuinţa morţilor.” Şi plângea astfel pe fiul său. 36 Madianiţii l-au vândut în Egipt lui Potifar, un dregător al lui Faraon, şi anume căpetenia străjerilor”.

 

Frații îl urau pe Iosif pentru că erau invidioși de favoarea pe care Dumnezeu o manifesta față de el (Faptele apostolilor 7:9), o bunăvoință care avea să fie confirmată la fiecare pas de-a lungul evenimentelor. Când Iosif se pierde, cineva îl găsește și îl îndrumă (Geneza 37:15). Când frații lui Iosif complotează să-l omoare, Ruben intervine și propune ca, în schimb, să fie aruncat într-o groapă (Geneza 37:20-22).

 

Este greu de imaginat ura despre care se vorbește aici, mai ales față de cineva din familie. Cum au putut acești tineri să comită un asemenea act de cruzime? Nu s-au gândit nici măcar pentru câteva clipe la impactul pe care fapta lor avea să-l aibă asupra tatălui lor? Oricâte resentimente ar fi avut față de tatăl lor pentru că îl prefera pe Iosif, este cu adevărat detestabil că au ajuns în stare să-i facă așa ceva unuia dintre copiii lui. Ce expresie vie a cât de răi pot fi oamenii!

 

„Dar unii dintre frați nu se simțeau bine; nu simțeau satisfacția pe care se așteptau să le-o aducă răzbunarea. În scurt timp au observat apropiindu-se o ceată de călători. Era o caravană de ismaeliți de dincolo de Iordan, aflați în drum spre Egipt, cu mirodenii și alte mărfuri. Imediat, Iuda le-a propus ca, în loc să-l lase să moară, să-l vândă pe fratele lor acestor negustori păgâni. Astfel, în timp ce el ar fi dispărut din calea lor, ei aveau să rămână nevinovați de vărsarea sângelui său” (Ellen G. White, „Patriarhi și profeți”, p. 211).

 

După ce l-au aruncat într-o groapă, plănuind să-l omoare mai târziu, a trecut pe acolo o caravană de negustori și Iuda le-a propus fraților să îl vândă pe Iosif (Geneza 37:26,27). După ce Iosif este vândut madianiților (Geneza 37:28), aceștia îl vând unui egiptean (Geneza 37:36), anticipând astfel slava lui viitoare.

 

De ce este important să căutăm puterea lui Dumnezeu ca să schimbăm trăsăturile rele de caracter înainte ca ele să se manifeste în fapte care, la un moment dat în viața noastră, nu ne-am imagina niciodată că le-am face?

 

 

Cursuri pentru sănătate spirituală pe SOLASCRIPTURA.RO