Împotrivirea față de Duhul Sfânt

1. Ce avertizare le-a fost dată de Ştefan conducătorilor iudei? Ni se poate aplica şi nouă? Faptele 7:51

Faptele apostolilor 7:51
…Oameni tari la cerbice, netăiaţi împrejur cu inima şi cu urechile! Voi totdeauna vă împotriviţi Duhului Sfânt. Cum au făcut părinţii voştri, aşa faceţi şi voi.

Există câteva păcate pe care Scriptura le indică a fi păcate împotriva Duhului Sfânt. Multe dintre ele sunt de natură individuală. Dar, conform textului din Faptele 7:51, pot fi și de natură colectivă. Ștefan îi mustră pe acuzatorii săi pentru încăpățânare („oameni tari la cerbice”), asimilându-i israeliților răzvrătiți care s-au închinat înaintea vițelului de aur (Exodul 33:3). Când respingeau adevărurile pe care Dumnezeu dorea să le imprime în inima lor prin profeții Săi, ei se împotriveau Duhului Sfânt. Acest obicei, de a I se opune lui Dumnezeu și planului Său, i-a condus pe unii la respingerea declarațiilor Domnului Isus Hristos. În loc să-L urmeze pe Isus, ei au așezat formele închinării în locul ascultării de Cuvântul viu al lui Dumnezeu.

Gândul că ființele umane slabe, create de Dumnezeu și dependente de El, pot să se împotrivească lucrării Duhului Sfânt și harului divin ne uimește. Dumnezeu, deși este atât de puternic, nu ne obligă la nimic și ne permite să alegem liber. El ne respectă deciziile!

Dacă ne-ar forța astăzi să-L ascultăm, de ce n-a făcut-o de la bun început, cu Adam și Eva în Eden, cruțând astfel lumea de criza păcatului? El ne-a făcut însă ființe libere, ne-a înzestrat cu capacitatea de a lua decizii morale, de a alege viața sau moartea, binele sau răul. Ce dar sacru și scump am primit!

Fiecare dintre noi este răspunzător pentru deciziile lui, dar are și o responsabilitate colectivă: de a-i încuraja pe alții să fie credincioși, să asculte de Cuvântul lui Dumnezeu și să rămână aproape de Isus (Evrei 10:24,25). Noi ne împotrivim Duhului Sfânt când ne opunem Cuvântului lui Dumnezeu și când nu luăm aminte la mesajul profeților Săi.

Evrei 10:24-25
24. Să veghem unii asupra altora, ca să ne îndemnăm la dragoste şi la fapte bune.
25. Să nu părăsim adunarea noastră, cum au unii obicei; ci să ne îndemnăm unii pe alţii şi cu atât mai mult, cu cât vedeţi că ziua se apropie.

Este ușor să ne uităm la israeliții din vechime și să-i criticăm pentru greșelile lor. Dar ce putem spune despre deciziile noastre greșite? Cum te-ai simți dacă ar fi făcute publice, la fel ca deciziile lor?

Ce metode putem folosi pentru a-i îndemna pe alții „la dragoste și la fapte bune”? Care este partea ta în această lucrare?