Speranţa reaprinsă
Apariţia lui Ioan Botezătorul a stârnit valuri de emoţie în întreaga regiune. Iată un om care se asemăna cu profetul Ilie (Matei 3:4; 2 Împăraţi 1:8). Trecuseră patru sute de ani de când nu mai vorbise un profet. Dumnezeu nu mai tăcuse niciodată atât de multă vreme. În sfârşit, El le vorbea din nou! Deci urmau să se petreacă evenimente importante.
Ce expresii referitoare la judecată şi la lucrarea lui Mesia găsim în cuvintele spuse de Ioan unora dintre cei veniţi să fie botezaţi?
Matei 3:7-12
7. Dar când a văzut pe mulţi din farisei şi din saduchei că vin să primească botezul lui, le-a zis: „Pui de năpârci, cine v-a învăţat să fugiţi de mânia viitoare?
8. Faceţi, dar, roade vrednice de pocăinţa voastră.
9. Şi să nu credeţi că puteţi zice în voi înşivă: „Avem ca tată pe Avraam!” Căci vă spun că Dumnezeu din pietrele acestea poate să ridice fii lui Avraam.
10. Iată că securea a şi fost înfiptă la rădăcina pomilor: deci orice pom, care nu face rod bun, va fi tăiat şi aruncat în foc.
11. Cât despre mine, eu vă botez cu apă, spre pocăinţă; dar Cel ce vine după mine este mai puternic decât mine, şi eu nu sunt vrednic să-I duc încălţămintea. El vă va boteza cu Duhul Sfânt şi cu foc.
12. Acela Îşi are lopata în mână, Îşi va curăţa cu desăvârşire aria şi Îşi va strânge grâul în grânar; dar pleava o va arde într-un foc care nu se stinge.”
Oamenii aveau convingerea că trăiau zilele din urmă. Ei il văzuseră pe Ioan venind din pustie şi îl auzeau cum îi chema să treacă pin apele Iordanului, prin botez. Aceasta ar putea trimite cu gândul la exod, numai că, de data aceasta, era vorba de cufundare în apă (şi nu de o trecere ca pe uscat) ca să fie curaţi şi pregătiţi pentru o altă Ţară a Făgăduinţei, în care conducătorul era Mesia Însuşi, Cel care avea să-i înfrângă pe romani şi avea să instaureze împărăţia veşnică prezisă de profeţi. Cam aşa gândeau cei mai mulţi.
Însă nici Ioan şi nici Isus nu conduceau o mişcare politică, ci o acţiune pentru mântuirea oamenilor. În descrierea activităţii lui Ioan, Luca citează din Isaia (Luca 3:3-6). Oamenii veneau cu grămada la Ioan – li se reaprinsese în suflet speranţa că şi ei se puteau pregăti pentru marea zi a lui Dumnezeu, care era aproape.
Iar când a venit marea zi, mulţi au fost luaţi prin surprindere, dar nu pentru că n-ar fi ştiut, ci pentru că nu înţelegeau ce spun Scripturile (Luca 24:25-27).
Au existat oameni credincioşi care au avut concepţii greşite despre prima venire a Domnului. Cum pot oamenii credincioşi din zilele sfârşitului să evite concepţiile greşite despre a doua Sa venire? Cursuri pentru sănătate spirituală pe SOLASCRIPTURA.RO
