Preoţi şi profeţi fără frică de Dumnezeu
Ne este greu să înţelegem evenimentele petrecute în vremea lui Ieremia în Regatul lui Iuda, fiindcă au trecut de atunci peste două mii cinci sute de ani şi societatea şi obiceiurile sunt foarte diferite. Când citesc Biblia, şi în special avertizările date de Dumnezeu poporului şi ameninţările Sale, mulţi tind să creadă că El este înfăţişat aici ca fiind dur, aspru şi răzbunător. Însă aceasta este o falsă înţelegere a lucrurilor, bazată doar pe citirea superficială a textelor. În realitate, Vechiul Testament ne descoperă acelaşi lucru ca Noul Testament: că Dumnezeu iubeşte omenirea şi vrea să o salveze, dar nu ne forţează alegerile. Dacă vrem să facem răul, ignorând cerințele Sale, suntem liberi să facem cum vrem. Dar să ne amintim ce consecinţe ne aşteaptă şi, în acelaşi timp, să nu uităm că am fost avertizaţi dinainte cu privire la ele.
Care erau semnele decadenţei preoţilor şi prorocilor din timpul lui Ieremia?
Ieremia 5:26–31
26. Căci în poporul Meu sunt oameni răi; ei pândesc ca păsărarul care întinde laţuri, întind curse şi prind oameni.
27. Cum se umple o colivie de păsări, aşa se umplu casele lor prin vicleşug; aşa ajung ei puternici şi bogaţi.
28. Se îngraşă, lucesc de grăsime; întrec orice măsură în rău, nu apără pricina, pricina orfanului, ca să le meargă bine, nu fac dreptate celor lipsiţi.
29. Să nu pedepsesc Eu aceste lucruri, zice Domnul, să nu Mă răzbun Eu pe un asemenea popor?
30. Grozave lucruri, urâcioase lucruri se fac în ţară.
31. Prorocii prorocesc neadevăruri, preoţii stăpânesc cu ajutorul lor, şi poporului Meu îi plac aceste lucruri. Dar ce veţi face la urmă?”
Ieremia 23:11,14,15
11. „Prorocii şi preoţii sunt stricaţi; le-am găsit răutatea chiar şi în Casa Mea, zice Domnul.
14. Dar în prorocii Ierusalimului am văzut lucruri grozave. Sunt preacurvari, trăiesc în minciună, întăresc mâinile celor răi, aşa că niciunul nu se mai întoarce de la răutatea lui, toţi sunt înaintea Mea ca Sodoma, şi locuitorii Ierusalimului, ca Gomora.”
15. De aceea, aşa vorbeşte Domnul oştirilor despre proroci: „Iată, îi voi hrăni cu pelin şi le voi da să bea ape otrăvite; căci prin prorocii Ierusalimului s-a răspândit nelegiuirea în toată ţara.”
Suita de rele prezentate aici constituie doar o mică mostră din tot ce făcea poporul lui Dumnezeu. Preoţii şi profeţii erau „fără Dumnezeu” (în traducerea Bibliei folosită de autorul studiului, n. red.), o ironie incredibilă, dacă ne gândim că preoţii erau reprezentanţii lui Dumnezeu, iar profeţii, purtătorii Lui de cuvânt. Iar acesta este doar începutul problemelor cu care se confrunta Ieremia.
Relele prezentate aici sunt de multe tipuri. Mai întâi apostazia conducătorilor; aceştia, la rândul lor, îi duceau pe alţii la rău, „aşa că niciunul nu se mai întoarce de la răutatea lui” (Ieremia 23:14). Domnul le atrăgea atenţia asupra pedepsei iminente, iar profeţii le spuneau oamenilor că ea nu avea să vină. În plus, fiind atât de înstrăinaţi de Dumnezeu, uitaseră de îndemnul de a-i apăra pe orfani şi de a le face dreptate celor lipsiţi (Ieremia 5:28). Poporul se îndepărtase de Dumnezeu în toate privinţele. De atâtea ori în Biblie, cel puţin în cărţile profetice ale Vechiului Testament, sunt consemnate chemările adresate de Dumnezeu poporului Său îndărătnic. În ciuda tuturor relelor pe care le făcuseră oamenii aceștia, El era dispus să-i ierte, să-i vindece şi să-i reabiliteze. Dar, dacă ei refuzau, ce mai putea face pentru ei?
Cursuri pentru sănătate spirituală pe SOLASCRIPTURA.RO
