Profetul Elisei

Lucrarea profetului Elisei în secolul IX î.Hr. ajunge până la noi sub forma a optsprezece episoade care acoperă o perioadă de peste cincizeci de ani. Elisei a activat în principal în calitate de conducător al şcolii profeţilor, iar lucrarea sa a fost în mare parte publică. Ea a inclus semne şi minuni atât la nivel personal, cât şi naţional. Sfatul şi ajutorul profetului Elisei erau căutate atât de regi, cât şi de oamenii de rând.

Citeşte 2 Împărați 2:1-15. În ce a constat chemarea lui Elisei şi de ce a cerut el o îndoită măsură din duhul lui Ilie?

2 Împărați 2:1-15
1. Când a voit Domnul să ridice pe Ilie la cer într-un vârtej de vânt, Ilie pleca din Ghilgal cu Elisei.
2. Ilie a zis lui Elisei: „Rămâi aici, te rog, căci Domnul mă trimite până la Betel.” Elisei a răspuns: „Viu este Domnul şi viu este sufletul tău că nu te voi părăsi.” Şi s-au coborât la Betel.
3. Fiii prorocilor, care erau la Betel, au ieşit la Elisei şi i-au zis: „Ştii că Domnul răpeşte astăzi pe stăpânul tău deasupra capului tău?” Şi el a răspuns: „Ştiu şi eu, dar tăceţi.”
4. Ilie i-a zis: „Eliseie, rămâi aici, te rog, căci Domnul mă trimite la Ierihon.” El a răspuns: „Viu este Domnul şi viu este sufletul tău, că nu te voi părăsi!” Şi au ajuns la Ierihon.
5. Fiii prorocilor, care erau la Ierihon, s-au apropiat de Elisei şi i-au zis: „Ştii că Domnul răpeşte azi pe stăpânul tău deasupra capului tău?” Şi el a răspuns: „Ştiu şi eu; dar tăceţi.”
6. Ilie i-a zis: „Rămâi aici, te rog, căci Domnul mă trimite la Iordan.” El a răspuns: „Viu este Domnul şi viu este sufletul tău, că nu te voi părăsi.” Şi amândoi şi-au văzut de drum.
7. Cincizeci de inşi dintre fiii prorocilor au sosit şi s-au oprit la o depărtare oarecare în faţa lor, şi ei amândoi s-au oprit pe malul Iordanului.
8. Atunci Ilie şi-a luat mantaua, a făcut-o sul şi a lovit cu ea apele, care s-au despărţit într-o parte şi într-alta, şi au trecut amândoi pe uscat.
9. După ce au trecut, Ilie a zis lui Elisei: „Cere ce vrei să-ţi fac, înainte ca să fiu răpit de la tine.” Elisei a răspuns: „Te rog să vină peste mine o îndoită măsură din duhul tău!”
10. Ilie a zis: „Greu lucru ceri. Dar dacă mă vei vedea când voi fi răpit de la tine, aşa ţi se va întâmpla; dacă nu, nu ţi se va întâmpla aşa.”
11. Pe când mergeau ei vorbind, iată că un car de foc şi nişte cai de foc i-au despărţit pe unul de altul, şi Ilie s-a înălţat la cer într-un vârtej de vânt.
12. Elisei se uita şi striga: „Părinte! Părinte! Carul lui Israel şi călărimea lui!” Şi nu l-a mai văzut. Apucându-şi hainele, le-a sfâşiat în două bucăţi
13. şi a ridicat mantaua, căreia îi dăduse drumul Ilie. Apoi s-a întors şi s-a oprit pe malul Iordanului;
14. a luat mantaua, căreia îi dăduse Ilie drumul, şi a lovit apele cu ea şi a zis: „Unde este acum Domnul Dumnezeul lui Ilie?” Şi a lovit apele, care s-au despărţit într-o parte şi în alta, şi Elisei a trecut.
15. Fiii prorocilor care erau în faţa Ierihonului, când l-au văzut, au zis: „Duhul lui Ilie a venit peste Elisei.” Şi i-au ieşit înainte şi s-au închinat până la pământ înaintea lui.

Fără îndoială că Elisei a fost chemat de Dumnezeu; el a avut câteva experienţe extraordinare care trebuie să-i fi confirmat această chemare. Mai mult chiar, el a cerut „o îndoită măsură” din Duhul Sfânt, fapt care ne arată că era conştient de nevoia sa după puterea divină, singura care îl putea ajuta să-şi împlinească lucrarea. Acest om al lui Dumnezeu a înţeles un lucru pe care Isus avea să-l sublinieze mai târziu: „Eu sunt Viţa, voi sunteţi mlădiţele. Cine rămâne în Mine şi în cine rămân Eu aduce mult rod, căci, despărţiţi de Mine, nu puteţi face nimic” (Ioan 15:5). Este o lecţie pe care trebuie să ne-o însuşim toţi, indiferent de poziţia pe care o ocupăm în lucrarea Domnului.

Ce spune textul din 2 Împărați 5:8 despre concepția pe care o avea Elisei cu privire la chemarea sa?

2 Împărați 5:8
Când a auzit Elisei, omul lui Dumnezeu, că împăratul lui Israel şi-a sfâşiat hainele, a trimis să spună împăratului: „Pentru ce ţi-ai sfâşiat hainele? Lasă-l să vină la mine şi va şti că este un proroc în Israel.”

După cum putem vedea din istoria chemării lui Elisei, este evident că puterea pe care a cerut-o i-a fost dată. Totuşi el a demonstrat că avea o concepţie sănătoasă şi onestă despre rolul şi chemarea sa când i-a spus împăratului: Lasă-l pe Naaman să ştie „că este un proroc în Israel”! (2 Împăraţi 5:8). La fel de interesantă trebuie să fi fost şi scena venirii acestui comandant de armată cu alaiul lui, când s-au arătat în toată măreţia lor la poarta casei lui Elisei, o casă probabil mică şi modestă în comparaţie cu luxul de care se bucura Naaman. Totuşi Elisei nu a părut deloc intimidat de Naaman şi de suita lui.

De altfel, nici măcar nu a ieşit din casă pentru a-i întâmpina, ci a trimis la ei un sol pentru a-i da o comandă acestui comandant! Singura răsplată pentru lunga călătorie de la Damasc până acolo a fost o directivă care i s-a părut absurdă: să se ducă la Iordan şi să se scalde în el! Îi fusese dată totuşi o promisiune: „Vei fi curat” (versetul 10). Fără îndoială, mândria acestui om important a fost rănită serios. Dar poate că tocmai aceasta fusese intenţia!

Cursuri pentru sănătate spirituală pe SOLASCRIPTURA.RO