De la intrarea triumfală la răstignire

„Când S-a apropiat de cetate şi a văzut-o, Isus a plâns pentru ea.”

(Luca 19:41)

Ultima săptămână din viaţa Domnului Isus pe pământ s-a desfăşurat în Ierusalim şi a fost marcată de mai multe evenimente importante: intrarea triumfală, plânsul Său pentru cetatea nepăsătoare, curăţirea templului, uneltirea împotriva Sa, trăirile de la ultima cină şi agonia din Ghetsimani, simulacrul de proces, răstignirea şi, în final, învierea Sa. Nici înainte şi nici după aceea nu a mai fost vreo cetate martoră la o desfăşurare atât de dramatică a istoriei, care a adus la apogeu conflictul dintre bine şi rău, însă numai Isus a înţeles semnificaţia a ceea ce se petrecea.

Isus trecuse de multe ori prin Ierusalim. Matei, Marcu, Luca şi Ioan consemnează cu toţii prezenţa Sa în Ierusalim la vârsta maturităţii şi mai ales în Săptămâna Patimilor. Luca aminteşte mai multe ocazii foarte cunoscute: înfăţişarea pruncului Isus la templu (Luca 2:22-28), dedicarea Sa la vârsta de doisprezece ani (vers. 41-50), a treia ispită, când Diavolul L-a aşezat pe streaşina templului (cap. 4:9-13). Însă atenţia sa, ca şi a celorlalţi evanghelişti, este îndreptată cu precădere spre ceea ce s-a întâmplat în ultima săptămână din lucrarea lui Isus.

Luca 2:22-28
22. Şi, când s-au împlinit zilele pentru curăţarea lor, după Legea lui Moise, Iosif şi Maria au adus Pruncul la Ierusalim, ca să-L înfăţişeze înaintea Domnului –
23. după cum este scris în Legea Domnului: „Orice întâi născut de parte bărbătească va fi închinat Domnului” –
24. şi ca să aducă jertfă: o pereche de turturele sau doi pui de porumbei, după cum este poruncit în Legea Domnului.
25. Şi iată că în Ierusalim era un om numit Simeon. Omul acesta ducea o viaţă sfântă şi era cu frica lui Dumnezeu. El aştepta mângâierea lui Israel, şi Duhul Sfânt era peste el.
26. Duhul Sfânt îl înştiinţase că nu va muri înainte ca să vadă pe Hristosul Domnului.
27. El a venit în Templu, mânat de Duhul. Şi, când au adus părinţii înăuntru pe Pruncul Isus, ca să împlinească cu privire la El ce poruncea Legea,
28. Simeon L-a luat în braţe, a binecuvântat pe Dumnezeu şi a zis:

Luca 2:41-50
41. Părinţii lui Isus se duceau la Ierusalim în fiecare an, la praznicul Paştelui.
42. Când a fost El de doisprezece ani, s-au suit la Ierusalim, după obiceiul praznicului.
43. Apoi, după ce au trecut zilele praznicului, pe când se întorceau acasă, băiatul Isus a rămas în Ierusalim. Părinţii Lui n-au băgat de seamă lucrul acesta.
44. Au crezut că este cu tovarăşii lor de călătorie şi au mers cale de o zi şi L-au căutat printre rudele şi cunoscuţii lor.
45. Dar nu L-au găsit şi s-au întors la Ierusalim să-L caute.
46. După trei zile, L-au găsit în Templu, şezând în mijlocul învăţătorilor, ascultându-i şi punându-le întrebări.
47. Toţi care-L auzeau, rămâneau uimiţi de priceperea şi răspunsurile Lui.
48. Când L-au văzut părinţii Lui, au rămas înmărmuriţi; şi mama Lui I-a zis: „Fiule, pentru ce Te-ai purtat aşa cu noi? Iată că tatăl Tău şi eu Te-am căutat cu îngrijorare.”
49. El le-a zis: „De ce M-aţi căutat? Oare nu ştiaţi că trebuie să fiu în Casa Tatălui Meu?”
50. Dar ei n-au înţeles spusele Lui.

Luca 4:9-13
9. Diavolul L-a dus apoi în Ierusalim, L-a aşezat pe streaşina acoperişului Templului şi I-a zis: „Dacă eşti Fiul lui Dumnezeu, aruncă-Te jos de aici;
10. căci este scris: „El va porunci îngerilor Lui să Te păzească”;
11. şi: „ei Te vor lua pe mâini, ca nu cumva să Te loveşti cu piciorul de vreo piatră.”
12. Isus i-a răspuns: „S-a spus: „Să nu ispiteşti pe Domnul Dumnezeul tău.”
13. După ce L-a ispitit în toate felurile, diavolul a plecat de la El, până la o vreme.