Rugăciunea
Studiul VI – Trimestrul III
Miercuri , 6 august 2014
Alături de studiul Bibliei, rugăciunea este un element indispensabil pentru rămânerea în Hristos şi creşterea spirituală. Domnul Isus Însuşi a avut nevoie de ea pentru a păstra legătura cu Tatăl. De aceea, El ne este model şi în această privinţă. El S-a rugat în momentele cruciale ale vieţii. S-a rugat când S-a botezat. S-a rugat adesea în locuri retrase, înainte de ivirea zorilor, sau pe munte, după lăsarea serii. Uneori a petrecut toată noaptea în rugăciune, ca de pildă atunci când i-a ales pe cei doisprezece apostoli. S-a rugat pentru învierea lui Lazăr. S-a rugat chiar şi pe cruce.
Dar de ce este atât de necesară rugăciunea, dacă e adevărat că „Tatăl… ştie de ce aveţi trebuinţă, mai înainte ca să-I cereţi voi” (Matei 6:8)? Deoarece în felul acesta învăţăm să ne golim de noi înşine şi să depindem mai mult de El.
Un alt aspect subliniat de Domnul Isus este stăruinţa în rugăciune: „Cereţi, şi vi se va da; căutaţi, şi veţi găsi; bateţi, şi vi se va deschide” (Matei 7:7). Este adevărat că, dacă facem rugăciuni lungi, pline de repetiţii inutile (Matei 6:5-9), nu avem mai multe şanse să primim ce am cerut. Să nu uităm însă că e important să stăruim în cereri şi să ne prindem cu putere de făgăduinţele Sale (Ioan 15:7; 16:24).
Matei 6
5. Când vă rugaţi, să nu fiţi ca făţarnicii, cărora le place să se roage stând în picioare în sinagogi şi la colţurile uliţelor, pentru ca să fie văzuţi de oameni. Adevărat vă spun că şi-au luat răsplata. 6. Ci tu, când te rogi, intră în odăiţa ta, încuie-ţi uşa şi roagă-te Tatălui tău, care este în ascuns; şi Tatăl tău, care vede în ascuns, îţi va răsplăti. 7. Când vă rugaţi, să nu bolborosiţi aceleaşi vorbe, ca păgânii, cărora li se pare că, dacă spun o mulţime de vorbe, vor fi ascultaţi. 8. Să nu vă asemănaţi cu ei; căci Tatăl vostru ştie de ce aveţi trebuinţă, mai înainte ca să-I cereţi voi. 9. Iată, dar, cum trebuie să vă rugaţi: „Tatăl nostru care eşti în ceruri! Sfinţească-se Numele Tău;Ioan 15
7. Dacă rămâneţi în Mine şi dacă rămân în voi cuvintele Mele, cereţi orice veţi vrea, şi vi se va da.Ioan 16
24. Până acum n-aţi cerut nimic în Numele Meu: cereţi, şi veţi căpăta, pentru ca bucuria voastră să fie deplină.4. Ce ne spune rugăciunea Tatăl nostru despre creşterea spirituală? Matei 6:9-13
Matei 6
9. Iată, dar, cum trebuie să vă rugaţi: „Tatăl nostru care eşti în ceruri! Sfinţească-se Numele Tău; 10. vie Împărăţia Ta; facă-se voia Ta, precum în cer şi pe pământ. 11. Pâinea noastră cea de toate zilele dă-ne-o nouă astăzi; 12. şi ne iartă nouă greşelile noastre, precum şi noi iertăm greşiţilor noştri; 13. şi nu ne duce în ispită, ci izbăveşte-ne de cel rău. Căci a Ta este Împărăţia şi puterea şi slava în veci. Amin!”Domnul Isus ne-a învăţat să-I adresăm Tatălui nostru ceresc rugăciuni în Numele Său, făgăduindu-ne că, astfel, vom primi ce am cerut: „Adevărat, adevărat vă spun că orice veţi cere de la Tatăl, în Numele Meu, vă va da” (Ioan 16:23). El a arătat totuşi că această frumoasă făgăduinţă se va împlini în anumite condiţii: dacă cerem cu credinţă (Matei 21:22), dacă îi iertăm pe cei care ne-au greşit (Marcu 11:25) şi, mai presus de toate, dacă ne supunem voinţei lui Dumnezeu (Matei 6:10; Luca 22:42). Dacă aceste condiţii sunt îndeplinite şi totuşi nu primim răspuns, să nu ne descurajăm – trebuie să ne rugăm neîncetat şi să nu renunţăm (Luca 18:1).
Matei 21
22. Tot ce veţi cere cu credinţă, prin rugăciune, veţi primi.”Marcu 11
25. Şi, când staţi în picioare de vă rugaţi, să iertaţi orice aveţi împotriva cuiva, pentru ca şi Tatăl vostru care este în ceruri să vă ierte greşelile voastre.Matei 6
10. vie Împărăţia Ta; facă-se voia Ta, precum în cer şi pe pământ.Luca 22
42. zicând: „Tată, dacă voieşti, depărtează paharul acesta de la Mine! Totuşi facă-se nu voia Mea, ci a Ta.”Luca 18
1. Isus le-a spus o pildă, ca să le arate că trebuie să se roage necurmat şi să nu se lase.„Doamne, învaţă-ne să ne rugăm” (Luca 11:1) este o rugăciune potrivită oricând, chiar dacă avem deja o experienţă îndelungată cu Mântuitorul nostru. În ce aspect al vieţii de rugăciune ai nevoie să mai creşti, prin harul lui Dumnezeu?
*
*****
STUDIUL BIBLIEI LA RÂND TRIMESTRUL II
Ezechiel 40
1. În anul al douăzeci şi cincilea al robiei noastre, la începutul anului, în ziua a zecea a lunii, la paisprezece ani după dărâmarea cetăţii, tocmai în ziua aceea a venit mâna Domnului peste mine şi m-a strămutat în ţara lui Israel. 2. M-a dus acolo în nişte vedenii dumnezeieşti şi m-a aşezat pe un munte foarte înalt; spre miazăzi de acest munte era ceva ca o cetate zidită. 3. M-a dus acolo; şi iată că acolo era un om a cărui înfăţişare era ca înfăţişarea aramei; el avea în mână o sfoară de măsurat de in şi o prăjină de măsurat şi stătea la poartă. 4. Omul acela mi-a zis: „Fiul omului, priveşte cu ochii tăi, ascultă cu urechile tale şi ia aminte la toate lucrurile pe care ţi le voi arăta; căci ai fost adus aici ca să ţi le arăt. Fă cunoscut casei lui Israel tot ce vei vedea.” 5. Un zid înconjura Templul pe din afară de jur împrejur. În mâna omului aceluia era o prăjină de măsurat lungă de şase coţi, fiecare cot având cu o palmă mai mult decât cotul obişnuit. A măsurat lăţimea zidului, care era de o prăjină, şi înălţimea, care era tot de o prăjină. 6. A mers la poarta de răsărit şi i-a suit treptele. A măsurat pragul porţii, care era lat de o prăjină, şi celălalt prag, care era lat de o prăjină. 7. Fiecare odaie de pază era lungă de o prăjină şi largă tot de o prăjină. Între fiecare două odăi de pază era un loc gol de cinci coţi. Pragul porţii, de lângă tinda porţii dinăuntru, era de o prăjină. 8. A măsurat şi tinda porţii dinăuntru; era de o prăjină. 9. A măsurat apoi tinda porţii; era de opt coţi, şi stâlpii ei erau de doi coţi. Tinda porţii era spre partea dinăuntru. 10. Odăile de pază ale porţii de răsărit erau în număr de trei de o parte şi trei de cealaltă; toate trei aveau aceeaşi măsură, şi stâlpii de fiecare parte aveau tot aceeaşi măsură. 11. A măsurat apoi lărgimea deschizăturii porţii, care era de zece coţi, şi lungimea porţii, care era de treisprezece coţi. 12. Înaintea odăilor de pază era un loc gol de un cot de o parte şi de cealaltă; fiecare odaie de pază avea şase coţi de o parte şi şase coţi de cealaltă. 13. A măsurat poarta de la acoperişul unei odăi de pază până la acoperişul celeilalte; între cele două deschizături care erau faţă în faţă era o lăţime de douăzeci şi cinci de coţi. 14. A măsurat tinda porţii curţii, şi a găsit douăzeci de coţi; tinda dădea într-o curte, de jur împrejurul porţii. 15. Locul dintre poarta de la intrare şi tinda porţii dinăuntru era lung de cincizeci de coţi. 16. La odăile de pază şi la stâlpii lor dinăuntrul porţii, de jur împrejur, erau nişte ferestre îngrădite; ferestre erau şi înăuntru în tindele porţii, de jur împrejur; iar pe stâlpi erau săpate ramuri de finici. 17. M-a dus în curtea de afară unde se aflau odăi şi un caldarâm, de jur împrejur; pe caldarâmul acesta erau treizeci de odăi. 18. Caldarâmul era pe lângă porţi şi era de-a lungul porţilor: acesta era caldarâmul de jos. 19. A măsurat lăţimea de la poarta de jos până la partea de afară a curţii dinăuntru, şi avea o sută de coţi la răsărit şi la miazănoapte. 20. A măsurat lungimea şi lăţimea porţii de miazănoapte a curţii de afară. 21. Odăile ei de pază, în număr de trei de o parte şi trei de alta, stâlpii şi tinda ei aveau aceeaşi măsură ca poarta dintâi, cincizeci de coţi în lungime şi douăzeci şi cinci de coţi în lăţime. 22. Ferestrele ei, tinda ei, finicii ei aveau aceeaşi măsură ca poarta de răsărit; te suiai la ea pe şapte trepte, iar tinda ei era în partea dinăuntru. 23. La curtea dinăuntru era o poartă, în faţa porţii de miazănoapte şi în faţa porţii de răsărit; a măsurat o sută de coţi de la o poartă până la cealaltă. 24. M-a dus în partea de miazăzi unde se afla poarta de la miazăzi. I-a măsurat stâlpii şi tinda, care aveau aceeaşi măsură. 25. Poarta aceasta şi tinda ei aveau ferestre de jur împrejur, ca şi celelalte ferestre, şi poarta era lungă de cincizeci de coţi şi lată de douăzeci şi cinci de coţi. 26. La ea te suiai pe o scară de şapte trepte, iar tinda ei era în partea dinăuntru; pe stâlpi era câte un finic de fiecare parte. 27. Curtea dinăuntru avea o poartă înspre miazăzi; a măsurat de la o poartă până la cealaltă spre miazăzi o sută de coţi. 28. M-a dus în curtea dinăuntru pe poarta de miazăzi. A măsurat poarta de miazăzi, şi a găsit că avea aceeaşi măsură. 29. Odăile ei de pază, stâlpii şi tinda ei aveau aceeaşi măsură. Poarta aceasta şi tinda ei aveau ferestre de jur împrejur, şi poarta era lungă de cincizeci de coţi şi lată de douăzeci şi cinci de coţi. 30. (De jur împrejur erau tinde lungi de douăzeci şi cinci de coţi şi late de cinci coţi.) 31. Tinda porţii dădea în curtea de afară; pe stâlpii ei erau finici şi opt trepte pentru suit la poartă. 32. M-a dus apoi în curtea dinăuntru pe intrarea de răsărit. A măsurat poarta, şi a găsit că avea aceeaşi măsură. 33. Odăile ei de pază, stâlpii ei şi tinda ei aveau aceeaşi măsură. Poarta aceasta şi tinda ei aveau şi ele ferestre de jur împrejur, lungi de cincizeci de coţi şi late de douăzeci şi cinci. 34. Tinda ei dădea în curtea de afară; de fiecare parte erau finici pe stâlpi şi opt trepte pentru suit la poartă. 35. M-a dus la poarta de miazănoapte. A măsurat-o, şi a găsit aceeaşi măsură. 36. Şi ea avea odăi de pază, stâlpi, tindă şi ferestre de jur împrejur; era lungă de cincizeci de coţi şi lată de douăzeci şi cinci de coţi. 37. Tinda ei dădea în curtea de afară; de fiecare parte erau finici pe stâlpii ei şi opt trepte pentru suit la poartă. 38. Era o odaie care se deschidea spre tinda porţii; acolo trebuiau spălate arderile de tot. 39. În tinda porţii erau de fiecare parte două mese pe care trebuia înjunghiată arderea de tot, jertfa de ispăşire şi jertfa pentru vină. 40. În una din părţile de afară, cum te sui la intrarea porţii de miazănoapte, erau două mese; şi în cealaltă parte, spre tinda porţii, erau iarăşi două mese. 41. În cele două părţi ale porţii se aflau astfel patru mese de o parte şi patru mese de cealaltă, de toate opt mese, pe care trebuiau înjunghiate jertfele. 42. În faţa meselor pentru jertfe mai erau, pentru arderile de tot, patru mese de pietre cioplite, lungi de un cot şi jumătate, late de un cot şi jumătate şi înalte de un cot; pe mesele acestea trebuiau puse uneltele cu care se înjunghiau vitele pentru arderi de tot şi pentru celelalte jertfe. 43. Pe dinăuntru casa avea de jur împrejur pervazuri de un lat de mână, care slujeau ca mese pentru carnea jertfelor. 44. Afară din poarta dinăuntru erau două odăi pentru cântăreţi, în curtea dinăuntru: una era alături de poarta de miazănoapte şi avea faţa spre miazăzi, cealaltă era alături de poarta de miazăzi şi avea faţa spre miazănoapte. 45. El mi-a zis: „Odaia aceasta dinspre miazăzi este pentru preoţii care îngrijesc de slujba Templului. 46. Iar odaia dinspre miazănoapte este pentru preoţii care îngrijesc de slujba altarului. Fiii lui Ţadoc sunt aceia care, din fiii lui Levi, se apropie de Domnul ca să-I slujească.” 47. A măsurat curtea, care era în patru colţuri, lungă de o sută de coţi. Altarul era înaintea casei. 48. M-a dus în tinda casei. A măsurat stâlpii tindei, şi a găsit cinci coţi de o parte şi cinci coţi de cealaltă. Lăţimea porţii era de paisprezece coţi, iar peretele de pe laturile porţii era de trei coţi de o parte şi de trei coţi de cealaltă. 49. Tinda avea o lungime de douăzeci de coţi şi o lăţime de doisprezece coţi; te suiai la ea pe zece trepte. Lângă stâlpi mai erau şi alţi stâlpi, unul de o parte şi altul de alta. Cursuri pentru sănătate spirituală pe SOLASCRIPTURA.RO
