Adevăr şi minciuni (2 Tesaloniceni 2:10-12)

Studiul 12

Joi , 20 septembrie 2012

 

7. De ce îngăduie Dumnezeu ca atât de mulţi oameni să fie amăgiţi? Potrivit cu 2 Tesaloniceni 2:10-12, ce anume au respins cei nelegiuiţi?

2 Tesaloniceni 2

10. şi cu toate amăgirile nelegiuirii, pentru cei ce sunt pe calea pierzării, pentru că n-au primit dragostea adevărului ca să fie mântuiţi.

11. Din această pricină, Dumnezeu le trimite o lucrare de rătăcire, ca să creadă o minciună,

12. pentru ca toţi cei ce n-au crezut adevărul, ci au găsit plăcere în nelegiuire, să fie osândiţi.

Versetul 11 este pentru mulţi oameni foarte problematic. Pavel declară direct: „Dumnezeu le trimite o lucrare de rătăcire ca să creadă o minciună.” Reacţia imediată este să ne întrebăm: „Cum poate Dumnezeul adevărului să trimită o minciună? Cum poate El să se poarte la fel ca Satana?” (Compară vers. 11 cu vers. 9.)

Acum, Pavel dă cortina la o parte şi ne lasă să întrezărim o parte din marea luptă dintre Hristos şi Satana, luptă care nu se dă doar aici, pe pământ. Satana L-a acuzat pe Dumnezeu că este nedrept, tiran şi mincinos. În timpul crizei finale a istoriei pământului, Dumnezeu „trimite” o lucrare de rătăcire peste cei nelegiuiţi, nu pentru că El ar minţi, ci pentru că le îngăduie celor nelegiuiţi să aleagă minciuna în locul adevărului şi să le arate astfel consecinţele deciziilor pe care le-au luat deja (vers. 12). El le permite să culeagă roadele faptelor lor rele. Evenimentele din timpul sfârşitului expun privirilor tuturor gândurile şi caracterul lui Satana şi ale adepţilor lui.

Lucrarea de rătăcire începe când oamenii resping Evanghelia lui Isus Hristos. Versetul 10 arată că cei nelegiuiţi nu vor să primească dragostea adevărului. Darul mântuirii din Evanghelie este ţinta pe care o urmăresc puterile apocaliptice descrise aici. Prin învăţăturile şi prin practicile ei, papalitatea a subminat Evanghelia. Ea continuă această lucrare până când va fi dată în vileag de evenimentele finale descrise în vers. 8-12. Prin urmare, proclamarea finală a Evangheliei (Matei. 24:14; Apocalipsa 14:6,7) precede judecata finală şi amăgirile din timpul sfârşitului.

Matei 24

14. Evanghelia aceasta a Împărăţiei va fi propovăduită în toată lumea, ca să slujească de mărturie tuturor neamurilor. Atunci va veni sfârşitul.

Apocalipsa 14

6. Şi am văzut un alt înger, care zbura prin mijlocul cerului cu o Evanghelie veşnică, pentru ca s-o vestească locuitorilor pământului, oricărui neam, oricărei seminţii, oricărei limbi şi oricărui norod.

7. El zicea cu glas tare: „Temeţi-vă de Dumnezeu şi daţi-I slavă, căci a venit ceasul judecăţii Lui; şi închinaţi-vă Celui ce a făcut cerul şi pământul, marea şi izvoarele apelor!”

În final, indiferent de formele politice sau religioase pe care le ia marea luptă aflată în derulare aici, pe pământ, nu evenimentele politice au fost punctul esenţial al controversei dintre bine şi rău pe tot parcursul istoriei creştine, ci Evanghelia lui Hristos. Antihristul îşi dezvăluie adevăratul caracter prin încercarea de a-şi însuşi viaţa, moartea şi domnia cerească a Domnului Isus. Toate celelalte elemente implicate în această luptă au rol secundar.

Citeşte cu atenţie 2 Tesaloniceni 2:12. Care este motivul principal pentru care oamenii nu primesc adevărul? Te-ai găsit vreodată în această situaţie? Altfel spus, cum te-a împiedicat „plăcerea” pe care ai găsit-o în nelegiuire să fii deschis faţă de adevăr?

Cursuri pentru sănătate spirituală pe SOLASCRIPTURA.RO