Plăcuţi lui Dumnezeu (1 Tesaloniceni 2:4-6)

Studiul 5

Marti , 31 iulie 2012

 

3. Citeşte 1 Tesaloniceni 2:4-6. Compară motivele slujirii lui Pavel cu motivele greşite amintite aici. De ce ne este greu uneori să observăm deosebirea dintre ele? De ce ne putem înşela atât de uşor cu privire la motivaţiile noastre?

1 Tesaloniceni 2

4. Ci, fiindcă Dumnezeu ne-a găsit vrednici să ne încredinţeze Evanghelia, căutăm să vorbim aşa ca să plăcem nu oamenilor, ci lui Dumnezeu, care ne cercetează inima.
5. În adevăr, cum bine ştiţi, niciodată n-am întrebuinţat vorbe măgulitoare, nici haina lăcomiei; martor este Dumnezeu.
6. N-am căutat slavă de la oameni: nici de la voi, nici de la alţii, deşi, ca apostoli ai lui Hristos, am fi putut să cerem cinste.

Expresia „ne-a găsit vrednici” ne lasă să înţelegem că apostolii au fost supuşi unui test, unei examinări. Ei au acceptat ca Dumnezeu să verifice corectitudinea vieţii şi a intenţiilor lor. Scopul verificării era ca Evanghelia să nu aibă de suferit din cauza vreunei neconcordanţe între cuvânt şi faptă.

Filosofii de atunci au scris despre importanţa examinării personale. Dacă vrei să produci o schimbare în lume, susţineau ei, trebuie să-ţi verifici permanent motivaţiile şi intenţiile. Pavel duce ideea aceasta un pas mai departe. Pe lângă faptul că îşi verifică singur motivaţiile, el se lasă examinat de Dumnezeu. Domnul Însuşi verifica dacă ceea ce predica Pavel era în acord cu viaţa lui interioară. Pentru el, motivaţia supremă era să Îi fie plăcut Domnului.

Pentru a trăi, oamenii au nevoie să ştie că sunt importanţi. Adesea, ajungem să credem că valoarea personală ţine de bogăţii, de realizări şi de părerea bună a celorlalţi despre noi. Dar toate aceste surse ale valorii de sine sunt fragile şi efemere. Numai în Evanghelie găsim valoarea de sine autentică şi durabilă. Când înţelegem că Hristos a murit pentru noi, nimic nu ne mai poate face să pierdem simţământul valorii personale.

4. Ce motivaţii adaugă 1 Tesaloniceni 2:5,6 la cele trei enumerate deja în versetul 3?

1 Tesaloniceni 2

3. Căci propovăduirea noastră nu se întemeiază nici pe rătăcire, nici pe necurăţie, nici pe viclenie.
5. În adevăr, cum bine ştiţi, niciodată n-am întrebuinţat vorbe măgulitoare, nici haina lăcomiei; martor este Dumnezeu.
6. N-am căutat slavă de la oameni: nici de la voi, nici de la alţii, deşi, ca apostoli ai lui Hristos, am fi putut să cerem cinste.

Tema flatării continuă tema dorinţei de a fi pe placul oamenilor, o temelie firavă pentru lucrarea de evanghelizare. Pavel nu este motivat de părerea oamenilor despre el. El exclude şi o altă motivaţie pământească pentru slujire: banii. De obicei, oamenii care au fost binecuvântaţi prin lucrarea cuiva vor să ofere bani pentru lucrarea respectivă sau să cumpere anumite produse. Lucrătorii lui Dumnezeu pot fi ispitiţi astfel să piardă din vedere motivaţia care contează cu adevărat: a fi plăcuţi lui Dumnezeu.

Ce aspecte din viaţa ta Îi sunt plăcute lui Dumnezeu? De ce? Ce aspecte nu Îi sunt plăcute lui Dumnezeu? De ce?

Cursuri pentru sănătate spirituală pe SOLASCRIPTURA.RO