Un mediu potrivit pentru creştere

Studiul 13

Luni 25 iunie 2012

O parte vitală a evanghelizării se desfăşoară în biserică în fiecare săptămână – este vorba de „creştere” şi „integrare”. Noi ştim foarte bine cum să-i invităm pe oameni la noi, dar nu ştim la fel de bine cum să creăm o atmosferă care să îi încurajeze să revină şi să rămână în părtăşia creştină. Dacă dorim să facem ucenici, atunci trebuie să acordăm atenţie consolidării şi creşterii fiecărui membru nou.

Ce presupune aceasta? Cuvântul consolidare sugerează aşezarea unui lucru pe o bază solidă şi durabilă, deci înseamnă a-i ajuta să se fortifice în credinţă şi în părtăşia cu membrii. Cuvântul a creşte este explicat de obicei prin sinonime: „a educa”, „a instrui”, „a purta de grijă” şi „a îngriji”. Din momentul în care un om Îl primeşte pe Isus ca Mântuitor personal, toate aceste activităţi de consolidare şi de creştere trebuie îndeplinite din punct de vedere spiritual şi social în cadrul părtăşiei creştine. Cu alte cuvinte, noul membru al bisericii are nevoie să fie îngrijit, educat şi instruit în căile Domnului.

„Părtăşia” este esenţială. Ea este mijlocul prin care oamenii intră în contact unii cu alţii şi se influenţează reciproc. Celor care se alătură bisericii trebuie să li se poarte de grijă în atmosfera părtăşiei spirituale.

2. Ce ne spun textele următoare despre importanţa părtăşiei spirituale a credincioşilor? De ce sunt lucrurile acestea foarte importante în cazul noilor credincioşi care au venit în biserică prin lucrarea noastră? 1 Ioan 1:7; Faptele 2:42; 11:19-23; 20:35; Romani 1:11,12

1 Ioan 1

7. Dar dacă umblăm în lumină, după cum El însuşi este în lumină, avem părtăşie unii cu alţii; şi sângele lui Isus Hristos, Fiul Lui, ne curăţă de orice păcat.

Fapte 2

41. Cei ce au primit propovăduirea lui au fost botezaţi; şi, în ziua aceea, la numărul ucenicilor s-au adăugat aproape trei mii de suflete.

Fapte 11

19. Cei ce se împrăştiaseră, din pricina prigonirii întâmplate cu prilejul lui Ştefan, au ajuns până în Fenicia, în Cipru şi în Antiohia şi propovăduiau Cuvântul numai iudeilor.
20. Totuşi printre ei au fost câţiva oameni din Cipru şi din Cirena care au venit în Antiohia, au vorbit şi grecilor şi le-au propovăduit Evanghelia Domnului Isus.
21. Mâna Domnului era cu ei, şi un mare număr de oameni au crezut şi s-au întors la Domnul.
22. Vestea despre ei a ajuns la urechile Bisericii din Ierusalim şi au trimis pe Barnaba până la Antiohia.
23. Când a ajuns el şi a văzut harul lui Dumnezeu, s-a bucurat şi i-a îndemnat pe toţi să rămână cu inimă hotărâtă alipiţi de Domnul.

Fapte 20

35. În toate privinţele v-am dat o pildă şi v-am arătat că, lucrând astfel, trebuie să ajutaţi pe cei slabi şi să vă aduceţi aminte de cuvintele Domnului Isus, care însuşi a zis: „Este mai ferice să dai decât să primeşti.”

Romani 1

11. Căci doresc să vă văd, ca să vă dau vreun dar duhovnicesc pentru întărirea voastră,
12. sau mai degrabă, ca să ne îmbărbătăm laolaltă în mijlocul vostru, prin credinţa pe care o avem împreună, şi voi şi eu.

1 Ioan 1:7 spune că noi umblăm împreună în lumină atâta timp cât umblăm în ea fiecare, personal. Când umblăm în lumină, avem părtăşie unii cu alţii şi suntem uniţi. În acest fel se creează o atmosferă bună pentru creştere, în care oamenii au ca ţintă împlinirea voinţei lui Dumnezeu pentru viaţa lor şi încurajarea celorlalţi pe cărarea creştină. Este important ca noii membri să fie fericiţi şi mulţumiţi în biserică, dar este la fel de important să îi ajutăm să devină ucenici în sensul deplin al cuvântului, ceea ce presupune şi dezvoltarea capacităţii de a-i conduce pe alţii la o relaţie mântuitoare cu Domnul Isus.

Are biserica ta un plan de întărire în credinţă a noilor membri? Ce poţi face pentru a te implica în activitatea de creştere şi educare a noilor membri (şi poate chiar a „vechilor” membri)?

Cursuri pentru sănătate spirituală pe SOLASCRIPTURA.RO