Crucea în istorie

Studiul 9

Joi , 1 martie 2012

 

Ai observat până acum faptul că împărţirea istoriei lumii se face în funcţie de un singur eveniment? Contrar aşteptărilor, evenimentul acesta nu este ridicarea sau căderea unui mare imperiu şi nici descoperirea unui mare continent, ci este moartea Domnului Isus pe cruce. Dacă ţinem cont de numărul mare de evrei ucişi de romani, faptul că moartea acestui singur om a devenit punctul de referinţă al împărţirii istoriei lumii în două mari perioade este şi mai relevant.

În acest context, putem înţelege mai bine importanţa mântuirii, deoarece la cruce descoperim fundalul pe care se desfăşoară istoria lumii şi totodată semnificaţia ei cea mai adâncă. Crucea ne spune că Dumnezeu ne-a iertat şi ne-a făcut copii ai Săi, oferindu-ne în felul acesta un alt viitor, un viitor în care nu mai trebuie să purtăm cu noi vina uriaşă a trecutului nostru. Vina aceasta a fost ridicată de Acela care a purtat suferinţele noastre şi care a luat asupra Lui durerile noastre (Is. 53:4).

Isaia 53

4. Totuşi El suferinţele noastre le-a purtat, şi durerile noastre le-a luat asupra Lui, şi noi am crezut că este pedepsit, lovit de Dumnezeu şi smerit.

Doctrina mântuirii poate fi rezumată într-o singură frază: Dumnezeu anulează istoria noastră complet eşuată şi aşază în locul ei istoria Sa. Prin El, istoria înrobirii noastre de către păcat ia sfârşit. Prin El, ruşinea trecutului nu se mai ridică să ne acuze, să ne chinuiască şi să ne tachineze. Istoria noastră, viaţa pe care am trăit-o ne condamnă, dar ea este înlocuită cu istoria vieţii desăvârşite a lui Isus. În El avem eliberarea de trecutul nostru şi, totodată, făgăduinţa unui viitor minunat. La cruce, Domnul a garantat că vom avea parte de un viitor glorios, indiferent de evenimentele petrecute în istoria personală sau în istoria lumii.

7. Ce ni se spune în 2 Cor. 5:17-19 că a făcut Isus Hristos pentru toată omenirea? Cum a schimbat acest eveniment istoria lumii?

2 Corinteni 5

17. Căci, dacă este cineva în Hristos, este o făptură nouă. Cele vechi s-au dus: iată că toate lucrurile s-au făcut noi.

18. Şi toate lucrurile acestea sunt de la Dumnezeu, care ne-a împăcat cu El prin Isus Hristos şi ne-a încredinţat slujba împăcării;

19. că adică, Dumnezeu era în Hristos, împăcând lumea cu Sine, neţinându-le în socoteală păcatele lor, şi ne-a încredinţat nouă propovăduirea acestei împăcări.

Păcatele noastre au fost aşezate pe umerii Domnului nostru care a fost dispus să moară zdrobit sub povara vinovăţiei lumii şi să ne ofere în schimb mântuirea. De asemenea, El ne-a promis că, la finalul istoriei lumii, ne va oferi o istorie eternă împreună cu Autorul istoriei. Destinul fiecărui om este în joc. Revenirea Sa va fi un eveniment decisiv. Făgăduinţa unui cer nou şi a unui pământ nou se găseşte atât în Vechiul, cât şi în Noul Testament.

Cum arată viitorul tău acum, după ce L-ai cunoscut şi primit pe Hristos şi după ce istoria personală şi viaţa ta nu te mai condamnă, chiar dacă meriţi condamnarea?

Cursuri pentru sănătate spirituală pe SOLASCRIPTURA.RO