6. Citeşte Isaia 58,12-14. Ce principii putem desprinde din aceste versete cu privire la păzirea Sabatului? Care este legătura dintre binecuvântările lui Dumnezeu şi păzirea adecvată a Sabatului?

Isaia, 58
12 Ai tăi vor zidi iarăşi pe dărâmăturile de mai înainte, vei ridica din nou temeliile străbune; vei fi numit ,Dregător de spărturi’, ,Cel ce drege drumurile, şi face ţara cu putinţă de locuit.’
13 Dacă îţi vei opri piciorul în ziua Sabatului, ca să nu-ţi faci gusturile tale în ziua Mea cea sfântă; dacă Sabatul va fi desfătarea ta, ca să sfinţeşti pe Domnul, slăvindu-L, şi dacă-l vei cinsti, neurmând căile tale, neîndeletnicindu-te cu treburile tale şi nededându-te la flecării,
14 atunci te vei putea desfăta în Domnul, şi Eu te voi sui pe înălţimile ţării, te voi face să te bucuri de moştenirea tatălui tău Iacov; căci gura Domnului a vorbit.”

_________________________________________________________________________________________________

Iată o realitate deplorabilă: mulţi adventişti nu se bucură în mod real de ziua Sabatului. Unii îşi amintesc cu reticenţă de modul în care era păzit Sabatul în familiile în care s-au născut. Până şi în instituţiile adventiste, păzirea Sabatului lasă mult de dorit. Regulile şi reglementările au menirea de a asigura „sfinţirea” Sabatului. Unele dintre aceste reguli au la bază principii biblice, însă multe altele se datorează, de fapt, tradiţiei şi culturii, şi nu Cuvântului scris al lui Dumnezeu.

Sabatul nu ar trebui să fie o zi asociată, în primul rând, cu interdicţiile, sau cu restricţiile. Dacă dorim să găsim un model demn de urmat, trebuie
să ne lăsăm inspiraţi de exemplul lui Isus.

7. Citeşte cu atenţie pasajele următoare, ca să descoperi cum a sfinţit Isus, Modelul nostru suprem, Sabatul zilei a şaptea. Marcu 2,23 – 3,6; Luca 4,16; 6,1-11

Marcu, 2

23 S-a întâmplat că într-o zi de Sabat, Isus trecea prin lanurile de grâu. Ucenicii Lui, pe când mergeau, au început să smulgă spice de grâu.
24 Fariseii I-au zis: „Vezi, de ce fac ei ce nu este îngăduit să facă în ziua Sabatului?”
25 Isus le-a răspuns: „Oare n-aţi citit niciodată ce a făcut David, când a fost în nevoie, şi când a flămânzit el şi cei ce erau împreună cu el?
26 Cum a intrat în Casa lui Dumnezeu, în zilele marelui preot Abiatar, şi a mâncat pâinile pentru punerea înaintea Domnului, pe care nu este îngăduit să le mănânce decât preoţii? Şi cum a dat din ele chiar şi celor ce erau cu el?
27 Apoi le-a zis: „Sabatul a fost făcut pentru om, iar nu omul pentru Sabat;
28 aşa că Fiul omului este Domn chiar şi al Sabatului.”

Marcu, 3

1 Isus a intrat din nou în sinagogă. Acolo se afla un om cu mâna uscată.
2 Ei pândeau pe Isus să vadă dacă-l va vindeca în ziua Sabatului, ca să-L poată învinui.
3 Şi Isus a zis omului, care avea mâna uscată: „Scoală-te, şi stai la mijloc!”
4 Apoi le-a zis: „Este îngăduit în ziua Sabatului să faci bine sau să faci rău? Să scapi viaţa cuiva sau s-o pierzi?” Dar ei tăceau.
5 Atunci, rotindu-Şi privirile cu mânie peste ei, şi mâhnit de împietrirea inimii lor, a zis omului: „Întinde-ţi mâna!” El a întins-o, şi mâna i s-a făcut sănătoasă.
6 Fariseii au ieşit afară, şi s-au sfătuit îndată cu Irodianii cum să-L piardă.

Luca, 4
16 A venit în Nazaret, unde fusese crescut; şi, după obiceiul Său, în ziua Sabatului, a intrat în sinagogă. S-a sculat să citească,

Luca, 6
1 Într-o zi de Sabat, s-a întâmplat că Isus trecea prin lanurile de grâu. Ucenicii Lui smulgeau spice de grâu, le frecau cu mâinile, şi le mâncau.
2 Unii dintre Farisei le-au zis: „Pentru ce faceţi ce nu este îngăduit să faceţi în ziua Sabatului?”
3 Isus le-a răspuns: „Oare n-aţi citit ce a făcut David, când a flămânzit, el, şi cei ce erau împreună cu el?
4 Cum a intrat în Casa lui Dumnezeu, a luat pâinile pentru punerea înaintea Domnului, a mâncat din ele, şi a dat şi celor ce erau cu el, măcar că nu era îngăduit să le mănânce decât preoţii?”
5 Şi le zicea: „Fiul omului este Domn chiar şi al Sabatului.”
6 În altă zi de Sabat, s-a întâmplat că Isus a intrat în sinagogă, şi învăţa pe norod. Acolo era un om, care avea mâna dreaptă uscată.
7 Cărturarii şi Fariseii pândeau pe Isus, să vadă dacă-l va vindeca în ziua Sabatului, ca să aibă de ce să-L învinuiască.
8 Dar El le ştia gândurile; şi a zis omului, care avea mâna uscată: „Scoală-te, şi stai în mijloc.” El s-a sculat, şi a stat în picioare.
9 Şi Isus le-a zis: „Vă întreb: Este îngăduit în ziua Sabatului a face bine ori a face rău? A scăpa o viaţă sau a o pierde?”
10 Atunci, Şi-a rotit privirile peste toţi, şi a zis omului: „Întinde-ţi mâna!” El a întins-o, şi mâna i s-a făcut sănătoasă ca şi cealaltă.
11 Ei turbau de mânie, şi s-au sfătuit ce ar putea să facă lui Isus.

_________________________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________________________

„Lucrarea Cerului nu încetează niciodată şi nici oamenii n-ar trebui să înceteze să facă bine. Sabatul nu are ca scop să fie un timp de inactivitate. Legea opreşte lucrările pământeşti în ziua Domnului; munca pentru câştigarea hranei trebuie să înceteze; nicio osteneală pentru plăcere sau profit lumesc nu este îngăduită în această zi; ci, după cum Dumnezeu a încetat lucrarea Creaţiunii, S-a odihnit în Sabat şi l-a binecuvântat, tot aşa şi omul trebuie să părăsească ocupaţiile de toate zilele şi să închine orele acelea sfinte odihnei sănătoase, închinării şi faptelor sfinte. Lucrarea lui Hristos de vindecare a bolnavilor era în armonie desăvârşită cu Legea. Ea făcea ca Sabatul să fie onorat.” – Ellen G. White, Hristos, Lumina lumii, pag. 207

Încearcă să-ţi imaginezi cum ar arăta un Sabat „perfect”. Cum L-ai păzi? Care dintre lucrurile de care nu poţi avea parte în timpul săptămânii ţi-ar aduce bucurie atunci? Prezintă această descriere la grupa Şcolii de Sabat.

Cursuri pentru sănătate spirituală pe SOLASCRIPTURA.RO