Hristos, Mântuitorul nostru

Este uşor să pierdem din vedere esenţialul. Unii spun că esenţa credinţei lor este Biblia, alţii biserica, alţii tradiţiile sau doctrinele bisericii din care fac parte. Fiecare dintre acestea are un rol, însă niciuna nu trebuie să ne ia privirea de la Hristos, unicul Izvor al mântuirii noastre.

Ca adventişti de ziua a şaptea, spunem deseori că „adevărul” este esenţa credinţei noastre. Nu este nimic greşit în aceasta, atâta timp cât prin adevăr nu înţelegem o listă cu învăţături la care aderăm doar din punct de vedere intelectual. Esenţa credinţei noastre trebuie să fie adevărul aşa cum îl descoperim în Isus. Noi credem într-o Persoană care ni L-a descoperit pe Dumnezeu, care a venit să ne răscumpere, care în prezent este Mijlocitorul nostru şi care Se va întoarce să ne ia la cer. Acest lucru trebuie să fie de primă importanţă pentru noi.

8. Ce ne spun pasajele din Efeseni 2,4-10 şi Tit 2,11-14 despre faptul că Hristos este esenţa credinţei noastre?

Efeseni, 2
4 Dar Dumnezeu, care este bogat în îndurare, pentru dragostea cea mare cu care ne-a iubit,
5 măcar că eram morţi în greşelile noastre, ne-a adus la viaţă împreună cu Hristos (prin har sunteţi mântuiţi).
6 El ne-a înviat împreună, şi ne-a pus să şedem împreună în locurile cereşti, în Hristos Isus,
7 ca să arate în veacurile viitoare nemărginita bogăţie a harului Său, în bunătatea Lui faţă de noi în Hristos Isus.
8 Căci prin har aţi fost mântuiţi, prin credinţă. Şi aceasta nu vine de la voi; ci este darul lui Dumnezeu.
9 Nu prin fapte, ca să nu se laude nimeni.
10 Căci noi suntem lucrarea Lui, şi am fost zidiţi în Hristos Isus pentru faptele bune, pe care le-a pregătit Dumnezeu mai dinainte, ca să umblăm în ele.

Tit, 2
11 Căci harul lui Dumnezeu, care aduce mântuire pentru toţi oamenii, a fost arătat,
12 şi ne învaţă s-o rupem cu păgânătatea şi cu poftele lumeşti, şi să trăim în veacul de acum cu cumpătare, dreptate şi evlavie,
13 aşteptând fericita noastră nădejde şi arătarea slavei marelui nostru Dumnezeu şi Mântuitor Isus Hristos.
14 El S-a dat pe Sine însuşi pentru noi, ca să ne răscumpere din orice fărădelege, şi să-Şi curăţească un norod care să fie al Lui, plin de râvnă pentru fapte bune.

________________________________________________________________________________________________

Efeseni 2,4-10 este un pasaj extraordinar de semnificativ. În el se subliniază de câteva ori că suntem mântuiţi prin har. Aici ni se vorbeşte despre „nemărginita bogăţie a harului” lui Dumnezeu (v. 7), care izvorăşte din „dragostea cea mare cu care ne-a iubit” (v. 4). Harul acesta este oferit în mod gratuit, fără plată. El nu poate fi cumpărat. Faptele noastre nu ne ajută să câştigăm viaţa veşnică. Dacă ne-ar fi ajutat, atunci am fi putut să ne lăudăm cu bunătatea noastră. Harul lui Dumnezeu este cel care va produce schimbări vizibile în viaţa noastră zilnică şi care ne va ajuta să facem fapte „bune” (v. 10). Dar până şi aceste fapte bune sunt, în esenţă, urmarea lucrării lui Dumnezeu în noi.

9. Ce vrea să spună Pavel în Fapte 17,28, când vorbeşte despre faptul că Isus Hristos este esenţa credinţei noastre? Vezi şi Gal. 2,16-20.

Faptele apostolilor, 17
28 Căci în El avem viaţa, mişcarea şi fiinţa, după cum au zis şi unii din poeţii voştri: ,Suntem din neamul lui…’

Galateni, 2
16 Totuşi, fiindcă ştim că omul nu este socotit neprihănit, prin faptele Legii, ci numai prin credinţa în Isus Hristos, am crezut şi noi în Hristos Isus, ca să fim socotiţi neprihăniţi prin credinţa în Hristos, iar nu prin faptele Legii; pentru că nimeni nu va fi socotit neprihănit prin faptele Legii.
17 Dar dacă, în timp ce căutăm să fim socotiţi neprihăniţi în Hristos, şi noi înşine am fi găsiţi ca păcătoşi, este oare Hristos un slujitor al păcatului? Nicidecum!
18 Căci, dacă zidesc iarăşi lucrurile, pe care le-am stricat, mă arăt ca un călcător de lege.
19 Căci eu, prin Lege, am murit faţă de Lege, ca să trăiesc pentru Dumnezeu.
20 Am fost răstignit împreună cu Hristos, şi trăiesc… dar nu mai trăiesc eu, ci Hristos trăieşte în mine. Şi viaţa, pe care o trăiesc acum în trup, o trăiesc în credinţa în Fiul lui Dumnezeu, care m-a iubit şi S-a dat pe Sine însuşi pentru mine.

________________________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________________________

Cum ne pot ajuta doctrinele pe care le avem ca adventişti de ziua a şaptea să înţelegem mai bine ceea ce a făcut Hristos pentru noi? Spre exemplu, să presupunem că ai crede în chinul veşnic din iad. Cum ţi-ar influenţa această învăţătură falsă înţelegerea pe care o ai cu privire la Hristos? De ce sunt doctrinele importante şi cum ne ajută ele să Îl cunoaştem mai bine pe Isus?

Cursuri pentru sănătate spirituală pe SOLASCRIPTURA.RO