Păcatul înseamnă să nu-ţi atingi potenţialul

De multe ori, oamenii minimalizează gravitatea păcatului. „O, dar nimeni nu este perfect!” spun ei. Însă păcatul este o problemă serioasă. „Gravitatea deplină a păcatului poate fi înţeleasă numai atunci când cunoaştem potenţialul maxim pe care îl poate atinge existenţa unui om, care a fost creat după chipul lui Dumnezeu.” – John Macquarrie, Principles of Christian Theology [Principiile teologiei creştine] (London: SCM Press, 1966), pag. 238

Păcatul nu înseamnă numai faptele rele pe care le comiţi. El înseamnă şi a-ţi dori şi a cugeta la lucrurile care ştii că sunt rele (Mat. 5,28).

^5:28 Dar Eu vă spun că oricine se uită la o femeie, ca s-o poftească, a şi preacurvit cu ea în inima lui.

3. La ce ai cugetat în ultimele 24 de ore? Ţi-ar fi ruşine dacă gândurile acestea ar fi făcute publice? Ce îţi spune răspunsul pe care l-ai dat despre starea inimii tale? Vezi Rom. 8,6.

^8:6 Şi umblarea după lucrurile firii pământeşti, este moarte, pe când umblarea după lucrurile Duhului este viaţă şi pace.

________________________________________________________________________________________________

Există şi un alt tip de păcat, care, de obicei, este numit „păcatul omiterii”. El se referă la neglijarea voită a datoriei, la refuzul conştient de a face
ceea ce ştii că trebuie făcut.

4. În Matei 23,23 şi 25,45 se găsesc două declaraţii ale lui Isus în legătură cu păcatul omiterii. Citeşte aceste versete în contextul în care se găsesc. Care sunt implicaţiile acestor declaraţii?

^23:23 Vai de voi, cărturari şi Farisei făţarnici! Pentru că voi daţi zeciuială din izmă, din mărar şi din chimen, şi lăsaţi nefăcute cele mai însemnate lucruri din Lege: dreptatea, mila şi credincioşia; pe acestea trebuia să le faceţi, şi pe acelea să nu le lăsaţi nefăcute.

^25:45 Şi El, drept răspuns, le va zice: Adevărat vă spun că, ori de câte ori n-aţi făcut aceste lucruri unuia dintr-aceşti foarte neînsemnaţi fraţi ai Mei, Mie nu Mi le-aţi făcut.

________________________________________________________________________________________________

5. Citeşte pilda talanţilor, în Matei 25,14-28. Ce s-a întâmplat cu robul care şi-a ascuns talantul primit? Ce legătură are acest pasaj cu tema aflată în discuţie?

Matei 25:14-28

^25:14 Atunci Împărăţia cerurilor se va asemăna cu un om, care, când era să plece într-o altă ţară, a chemat pe robii săi, şi le-a încredinţat avuţia sa.
^25:15 Unuia i-a dat cinci talanţi, altuia doi, şi altuia unul: fiecăruia după puterea lui; şi a plecat.
^25:16 Îndată, cel ce primise cei cinci talanţi, s-a dus, i-a pus în negoţ, şi a câştigat cu ei alţi cinci talanţi.
^25:17 Tot aşa, cel ce primise cei doi talanţi, a câştigat şi el alţi doi cu ei.
^25:18 Cel ce nu primise decât un talant, s-a dus de a făcut o groapă în pământ şi a ascuns acolo banii stăpânului său.
^25:19 După multă vreme, stăpânul robilor acelora s-a întors şi le-a cerut socoteala.
^25:20 Cel ce primise cei cinci talanţi, a venit, a adus alţi cinci talanţi, şi a zis: Doamne, mi-ai încredinţat cinci talanţi; iată că am câştigat cu ei alţi cinci talanţi.
^25:21 Stăpânul său i-a zis: Bine, rob bun şi credincios; ai fost credincios în puţine lucruri, te voi pune peste multe lucruri; intră în bucuria stăpânului tău.
^25:22 Cel ce primise cei doi talanţi, a venit şi el, şi a zis: Doamne, mi-ai încredinţat doi talanţi; iată că am câştigat cu ei alţi doi talanţi.
^25:23 Stăpânul său i-a zis: Bine, rob bun şi credincios; ai fost credincios în puţine lucruri, te voi pune peste multe lucruri; intră în bucuria stăpânului tău!
^25:24 Cel ce nu primise decât un talant, a venit şi el, şi a zis: Doamne, am ştiut că eşti om aspru, care seceri de unde n-ai semănat, şi strângi de unde n-ai vânturat:
^25:25 mi-a fost teamă, şi m-am dus de ţi-am ascuns talantul în pământ; iată-ţi ce este al tău!
^25:26 Stăpânul său i-a răspuns: Rob viclean şi leneş! Ai ştiut că secer de unde n-am semănat, şi că strâng de unde n-am vânturat;
^25:27 prin urmare se cădea ca tu să-mi fi dat banii la zarafi, şi, la venirea mea, eu mi-aş fi luat înapoi cu dobândă ce este al meu!
^25:28 Luaţi-i dar talantul, şi daţi-l celui ce are zece talanţi.

________________________________________________________________________________________________

Cu toţii am primit anumiţi talanţi. Folosirea la maximum a acestora se include în conceptul de isprăvnicie. Vom da socoteală înaintea lui Dumnezeu pentru ceea ce nu am făcut cu ceea ce El ne-a dat. Să ne aducem aminte ce spune apostolul Petru: „Ca nişte buni ispravnici ai harului felurit al lui Dumnezeu, fiecare din voi să slujească altora după darul pe care l-a primit” (1 Petru 4,10).

Păcate prin omitere, păcate comise cu gândul – care om nu se face vinovat de toate acestea? Meditează la făgăduinţa iertării pe care o putem primi prin Isus. De ce este ea atât de importantă pentru noi?

Cursuri pentru sănătate spirituală pe SOLASCRIPTURA.RO