[sâmbătă, 10 februarie] „Bunătatea Ta ajunge până la ceruri”
Text de memorat:
Psalmii 57:9,10
„9 Te voi lăuda printre popoare, Doamne! Te voi cânta printre neamuri. 10 Căci bunătatea Ta ajunge până la ceruri şi credincioşia Ta, până la nori”.
Psalmiștii conștientizează că sunt săraci din punct de vedere spiritual și nu au nimic bun de oferit lui Dumnezeu, adică, nu au nimic în ei înșiși și prin ei înșiși care să îi recomande înaintea tronului sfânt al lui Dumnezeu (Psalmii 40:17). Înțeleg că, la fel ca noi toți, au nevoie de har, de harul lui Dumnezeu. Pe scurt, au nevoie de Evanghelie.
Psalmii accentuează faptul că oamenii sunt complet dependenți de mila lui Dumnezeu. Din fericire, mila lui Dumnezeu este veșnică, după cum se poate vedea atât în lumea creată de Dumnezeu, cât și în istoria poporului Său (Psalmul 136). Înaintea Dumnezeului celui veșnic, viața omului este la fel de trecătoare ca iarba, dar Dumnezeu are milă de oameni și le înnoiește puterea (103:3,5,15), iar în El au perspectiva veșniciei.
Poporul lui Dumnezeu găsește alinare în faptul că Domnul este devotat legământului Său. Tânguirile oamenilor, indiferent cât de stăruitoare uneori, sunt adeseori pline de speranță pentru că sunt adresate Tatălui lor îndurător din ceruri (103:13; 68:5; 89:26). Experiențele recente ale harului și iubirii lui Dumnezeu le întăresc hotărârea de a se închina și de a-I sluji lui Dumnezeu și nimănui altcuiva sau la nimic altceva.
Studiu zilnic
Biblia: Ieremia 7 – 13
1. Ce va întinde Domnul în fața soarelui, lunii și stelelor?
2. De unde scoate Domnul vântul?
3. Pentru ce a spus Domnul: „Să vă fie rușine!”?
4. Poate un pardos să-și schimbe petele?
Ellen G. White: „Divina vindecare”, capitolul „Vindecarea minții” (de la „Făgăduințe de vindecare” la final)
5. Ce armă poate fi întotdeauna folosită împotriva descurajării?
