[miercuri, 14 februarie] Dumnezeul minunat și milostiv

 

 

5. Citește Psalmii 113 și 123. Care sunt cele două aspecte ale caracterului lui Dumnezeu descrise în acești psalmi?

 

Psalmii 113

„1 Lăudaţi pe Domnul! Robii Domnului, lăudaţi, lăudaţi Numele Domnului!
2 Fie Numele Domnului binecuvântat de acum şi până în veac!
3 De la răsăritul soarelui până la apusul lui, fie Numele Domnului lăudat!
4 Domnul este înălţat mai presus de toate neamurile, slava Lui este mai presus de ceruri.
5 Cine este ca Domnul, Dumnezeul nostru, care locuieşte atât de sus?
6 El îşi pleacă privirile să vadă ce se face în ceruri şi pe pământ.
7 El ridică pe sărac din ţărână, înalţă pe cel lipsit din gunoi,
8 ca să-i facă să şadă împreună cu cei mari: cu mai-marii poporului Său.
9 El dă o casă celei ce era stearpă, face din ea o mamă veselă în mijlocul copiilor ei. Lăudaţi pe Domnul!”

 

Psalmii 123

1 La Tine îmi ridic ochii, la Tine, care locuieşti în ceruri.
2 Cum se uită ochii robilor la mâna stăpânilor lor şi ochii roabei la mâna stăpânei ei, aşa se uită ochii noştri la Domnul, Dumnezeul nostru, până va avea milă de noi.
3 Ai milă de noi, Doamne, ai milă de noi, căci suntem sătui de dispreţ;
4 ne este sătul sufletul de batjocurile celor îngâmfaţi, de dispreţul celor trufaşi.

 

Psalmii 113 și 123 laudă atât maiestatea, cât și mila Domnului. Maiestatea Domnului se vede în măreția numelui Său și în locul înălțat al tronului Său, care este mai presus de toate popoarele și mai presus de ceruri (113:4,5; 123:1). „Cine este ca Domnul Dumnezeul nostru […]?” (113:5) este o întrebare retorică ce transmite ideea că nicio putere din lume nu poate sta împotriva Dumnezeului lui Israel. Înălțimile inaccesibile la care locuiește Dumnezeu sunt ilustrate prin faptul că Dumnezeu este dispus să Se coboare sau să Își plece privirile să vadă (113:6). Faptul că Dumnezeu locuiește pe înălțimi nu Îl împiedică să observe ce se întâmplă aici jos, pe pământ. Mila lui Dumnezeu se manifestă prin disponibilitatea Lui plină de har de a relaționa cu lumea și de a-i scoate pe cei lipsiți și săraci din necazurile lor. Mâna Lui generoasă nu le este ascunsă slujitorilor Săi, chiar dacă locuința Lui este în cerurile îndepărtate.

 

Grandoarea și grija lui Dumnezeu – care nu se pot înțelege pe deplin din cauza transcendenței Lui uimitoare – devin explicite în faptele Sale marcate de compasiune. Cei lipsiți, cei săraci și cei asupriți ar putea beneficia în mod direct de puterea suverană a lui Dumnezeu prin remarcabile răsturnări de situație realizate de El în favoarea lor. Mărețul Dumnezeu Își manifestă grandoarea prin folosirea puterii Sale ca să-i înalțe pe cei doborâți. Oamenii sunt liberi să se apropie de Dumnezeu pentru că maiestatea și supremația Lui suverană nu schimbă faptul  că El este Creatorul și Susținătorul lor îndurător și că oamenii sunt slujitorii Săi, copiii Săi dragi.

 

Închinarea este așadar motivată nu doar de măreția lui Dumnezeu, ci și de bunătatea Lui. Lauda nu este limitată de timp și de spațiu (113:2,3). Maiestuozitatea și îndurarea Domnului se manifestă cel mai bine prin Isus Hristos, care a fost dispus să Se coboare din cer și să ajungă până la moarte de cruce pentru a ridica omenirea căzută (Filipeni 2:6-8). Aici, la cruce, avem cele mai nobile motive să ne închinăm și  să Îl lăudăm pe Dumnezeu pentru ceea ce a făcut pentru noi.

 

Meditează la Golgota și la cele întâmplate acolo pentru tine personal. Din ce anume te-a salvat Isus?

 

 

Cursuri pentru sănătate spirituală pe SOLASCRIPTURA.RO