[joi, 21 aprilie] Legământul (II)
6. Ce însemna angajamentul lui Dumnezeu de a conserva viața? Cum împlinește binecuvântarea lui Dumnezeu acest angajament?
Geneza 8:21–9:1
„21 Domnul a mirosit un miros plăcut şi Domnul a zis în inima Lui: „Nu voi mai blestema pământul din pricina omului, pentru că întocmirile gândurilor din inima omului sunt rele din tinereţea lui, şi nu voi mai lovi tot ce este viu, cum am făcut. 22 Cât va fi pământul, nu va înceta semănatul şi seceratul, frigul şi căldura, vara şi iarna, ziua şi noaptea!”
Dumnezeu a binecuvântat pe Noe şi pe fiii săi şi le-a zis: „Creşteţi, înmulţiţi-vă şi umpleţi pământul”.
Angajamentul lui Dumnezeu de a conserva viața a fost un act al harului, nu un rezultat al meritelor omului. Dumnezeu a decis să mențină viața pe pământ în ciuda răutății omului (Geneza 8:21). Geneza 8:22 spune literalmente: „cât va fi pământul”, adică atâta timp cât acest pământ există, anotimpurile se vor succeda și viața va fi conservată, păstrată. Pe scurt, Dumnezeu nu a renunțat la creația Sa.
De fapt, următorul text care vorbește despre binecuvântarea lui Dumnezeu ne duce înapoi la momentul creării inițiale a lumii, cu binecuvântarea aferentă acesteia (Geneza 1:22,28; 2:3). Într-un anumit sens, Domnul îi dădea omenirii șansa să o ia de la capăt, șansa unui nou început.
7. Ce însemna curcubeul? Ce legătură există între acest „semn al legământului” (Geneza 9:13) și celălalt semn al legământului, Sabatul?
Geneza 9:8-17
„8 Dumnezeu a mai vorbit lui Noe şi fiilor lui, care erau cu el, şi a zis: 9 „Iată, Eu fac un legământ cu voi şi cu sămânţa voastră, care va veni după voi; 10 cu toate vieţuitoarele care sunt cu voi, atât păsările, cât şi vitele, şi toate fiarele de pe pământ care sunt cu voi; cu toate cele care au ieşit din corabie şi cu orice alte dobitoace de pe pământ. 11 Fac un legământ cu voi că nicio făptură nu va mai fi nimicită de apele potopului şi nu va mai veni potop, ca să pustiască pământul.” 12 Şi Dumnezeu a zis: „Iată semnul legământului pe care-l fac între Mine şi voi şi între toate vieţuitoarele care sunt cu voi, pentru toate neamurile de oameni în veci: 13 curcubeul Meu, pe care l-am aşezat în nor, el va sluji ca semn al legământului dintre Mine şi pământ. 14 Când voi strânge nori deasupra pământului, curcubeul se va arăta în nor, 15 şi Eu Îmi voi aduce aminte de legământul dintre Mine şi voi şi dintre toate vieţuitoarele de orice trup; şi apele nu se vor mai face un potop, ca să nimicească orice făptură. 16 Curcubeul va fi în nor, şi Eu Mă voi uita la el, ca să-Mi aduc aminte de legământul cel veşnic dintre Dumnezeu şi toate vieţuitoarele de orice trup de pe pământ.” 17 Şi Dumnezeu a zis lui Noe: „Acesta este semnul legământului pe care l-am făcut între Mine şi orice făptură de pe pământ.”
Expresia „a face un legământ” se repetă de trei ori (Geneza 9:9,11,17), constituind punctul culminant al împlinirii făgăduinței anterioare făcute de Dumnezeu (Geneza 6:18). Secțiunea precedentă a fost paralelă cu ziua a șasea din relatarea despre creație, pe când secțiunea aceasta este paralelă cu cea despre ziua a șaptea din relatarea creației, și anume cea despre Sabat. În cadrul acestui pasaj, repetarea de șapte ori a cuvântului „legământ” trimite cu gândul la Sabat. Asemenea Sabatului, curcubeul este semnul legământului (Geneza 9:13,14,16; compară cu Exodul 31:12-17). Asemenea Sabatului, curcubeul are o acoperire universală, se aplică întregii lumi. După cum Sabatul, ca semn al creației, este pentru oricine de oriunde, și promisiunea că nu va mai veni niciun alt potop universal este pentru oricine de oriunde.
Data următoare când vezi un curcubeu, gândește-te la toate promisiunile pe care ni le-a făcut Dumnezeu. De ce putem avea încredere în ele?
Cursuri pentru sănătate spirituală pe SOLASCRIPTURA.RO
