Un gând de încheiere

Pentru studiu suplimentar: Ellen G. White, Parabolele Domnului Hristos, capitolul 12, „Cerând pentru a da”.

Dacă nu ne-am ruga, nu am avea putere spirituală, fiindcă rugăciunea ne pune în legătură cu Sursa acestei puteri. Dacă nu ne-am ruga, nu am avea o legătură vie cu Dumnezeu. Am deveni niște oameni goi pe dinăuntru. Poate că am avea o formă de evlavie, dar am fi lipsiți de puterea și de făgăduința darurilor de sus.

Am primit făgăduințe minunate că Dumnezeu răspunde la rugăciunile noastre. Dar ce putem să facem în situațiile în care nu primim răspuns, deși ne-am străduit să îndeplinim, atât cât ne-a stat în putință, toate condițiile cerute? „Să nu vă descurajați dacă rugăciunile voastre nu par a primi răspuns imediat. Domnul vede că rugăciunea este adeseori amestecată cu interese lumeşti. Oamenii se roagă pentru lucruri care să le satisfacă dorințele egoiste, iar Domnul nu le împlinește cererile așa cum se așteaptă ei. El îi trece prin încercări și necazuri, îi trece prin umilințe, până ce ei văd clar de ce au nevoie. El nu le oferă lucruri care să le satisfacă pofta stricată sau care se vor dovedi o pagubă pentru om și care-l vor determina să-L dezonoreze pe Dumnezeu. El nu le oferă oamenilor lucruri care să le satisfacă ambiția și să ducă la înălțare de sine. Când venim la Dumnezeu, trebuie să fim ascultători și smeriți cu inima, supunând totul sfintei Sale vreri.” – Ellen G. White, In Heavenly Places, p. 89

Cursuri pentru sănătate spirituală pe SOLASCRIPTURA.RO