Isus i-a zis: «Eu sunt Învierea şi Viaţa. Cine crede în Mine, chiar dacă ar fi murit, va trăi.»

(Ioan 11:25)

La orele de limbă şi literatură, elevii învaţă cât de important este ca o compunere literară să aibă o încheiere bună. Finalul satisfăcător este important pentru orice tip de text şi cu atât mai mult pentru textele de ficţiune, unde întâmplările relatate sunt imaginare.

Dar ce putem spune despre realitate? Ce putem spune despre existenţa umană reală, trăită în carne şi oase, şi nu despre cea descrisă pe paginile unei cărţi sau în scenariul unui film? Ce putem spune despre povestea vieţii noastre? Ce fel de final are? Cum se încheie? Toate experienţele se încheagă frumos spre final, ca într-o compoziţie literară bună? Nu prea, nu-i aşa? Şi cum ar putea să se închege frumos dacă sfârşitul este întotdeauna moartea? Din acest punct de vedere, viaţa nu are niciodată un final fericit, pentru că, în definitiv, a fost vreodată moartea un final fericit?

Şi despre cartea lui Iov putem spune acelaşi lucru. Unii susţin că Iov a avut parte de un sfârşit fericit după toate suferinţele îndurate, însă, în realitate, sfârşitul lui nu este chiar atât de fericit, pentru că şi el a murit în cele din urmă.

Săptămâna aceasta, vom începe să studiem cartea lui Iov pornind de la sfârşitul ei, deoarece ne ridică întrebări şi despre sfârşitul nostru.

Cursuri pentru sănătate spirituală pe SOLASCRIPTURA.RO