Măreţia smereniei

Cine nu aspiră la măreţie? Cu alte cuvinte, cine nu vrea să fie măreţ sau să facă lucruri importante? Dorinţa aceasta de excelenţă nu izvorăşte întotdeauna din egoism, din înălţare de sine sau din aroganţă. Ea poate însemna pur şi simplu să faci tot ce poţi mai bine în orice întreprinzi sperând că, poate, ceea ce faci va aduce binecuvântare asupra altora. (Vezi Eclesiastul 9:10.)

Problema este însă cum definim măreţia. Cât de uşor este ca mintea noastră omenească, limitată, să înţeleagă acest concept într-un mod care să difere enorm de perspectiva lui Dumnezeu!

Citeşte Matei 18:1-4. Conform celor spuse de Isus, în ce anume constă adevărata măreţie şi cum o putem avea?

Matei 18:1-4
1. În clipa aceea, ucenicii s-au apropiat de Isus şi L-au întrebat: „Cine este mai mare în Împărăţia cerurilor?”
2. Isus a chemat la El un copilaş, l-a pus în mijlocul lor
3. şi le-a zis: „Adevărat vă spun că, dacă nu vă veţi întoarce la Dumnezeu şi nu vă veţi face ca nişte copilaşi, cu niciun chip nu veţi intra în Împărăţia cerurilor.
4. De aceea, oricine se va smeri ca acest copilaş va fi cel mai mare în Împărăţia cerurilor.

Pentru a defini adevărata măreţie, Isus a chemat la El un copilaş şi a spus: „Oricine se va smeri ca acest copilaş va fi cel mai mare în împărăţia cerurilor” (vers. 4). Isus nu vorbea despre a fi un mare predicator, un mare om de afaceri sau chiar un mare filantrop. În ochii lui Dumnezeu, măreţia este dată de ceea ce suntem de ce este în sufletul nostru, nu de ceea ce facem, ce se vede, deşi, fără îndoială, ce suntem va influenţa faptele noastre.

Să remarcăm că Isus defineşte măreţia altfel decât o definesc cei mai mulţi dintre oameni. În definitiv, ce om se trezeşte într-o dimineaţă hotărât ca, în viaţa lui, măreţia dorită să fie de fapt smerenia unui copilaş? Ni se pare ciudat să aspirăm la aşa ceva, dar se întâmplă astfel doar pentru că suntem atât de afectaţi, de contaminaţi, de principiile, de ideile şi de concepţiile lumii.

Ce înseamnă să fii smerit ca un copilaş? Unul dintre indiciile umilinţei este ascultarea – să pui Cuvântul lui Dumnezeu mai presus de voinţa ta. Dacă ai ajuns pe o cale greşită, asta se întâmplă din cauză că te afli pe calea ta. Soluţia este simplă: smereşte-te şi întoarce-te pe calea lui Dumnezeu, prin ascultare de Cuvântul Său. Adesea, viaţa şi pieirea nu sunt departe una de cealaltă. Diferenţa o face smerenia.

Care sunt alte câteva atitudini şi idei pe care le păstrăm doar din cauza legăturii noastre cu lumea, atitudini şi idei care sunt în conflict cu Scriptura, Cuvântul lui Dumnezeu? Prezintă-ţi răspunsul în cadrul grupei, în Sabat. Cursuri pentru sănătate spirituală pe SOLASCRIPTURA.RO